Mai multe documente arată planurile îngrijorătoare ale lui Bolsonaro pentru Pădurea Amazoniană

Mai multe documente scurse în presă arată că guvernul brazilian plănuieşte să folosească discursul incitator la ură al preşedintelui Bolsonaro pentru a izola populaţiile minoritare care locuiesc în regiunea Amazonului şi să implementeze mai multe proiecte care ar putea avea un efect catastrofal asupra mediului, relatează OpenDemocracy.

Prezentarea PowerPoint pe care au obţinut-o jurnaliştii de la democraciaAbierta, departamentul pentru America Latină al OpenDemocracy, arată că guvernul lui Bolsonaro prioritizează ocuparea strategică a regiunii Amazonului pentru a împiedica orice eforturi de implementare a mai multor proiecte de conservare a pădurii tropicale, în mod special a proiectul ”Triple A”.

”Mai multe proiecte de dezvoltare trebuie implementate în bazinul Amazonului pentru a intregra această regiune în teritoriul naţional ca un efort de a lupta cu presiunile internaţionale pentru implementarea aşa-numitului proiect ”Triple A”. Pentru a face asta, este necesar să construim centrala hidroelectrică de pe răul Trombetas, podul Obidos peste Amazon şi să implementăm autostrada BR-163 până la graniţa cu Surinam”, se poate citi pe unul dintre slide-urile prezentării PowerPoint.

În februarie, mai mulţi miniştri importanţi din guvernul lui Bolsonaro au programat o întâlnire cu liderii locali pentru a discuta construirea celor trei obiective menţionate în documentele prezentare de către democraciaAbeierta, dar întâlnirea a fost ulterior anulată. Tot în februarie, a avut loc şi întâlnirea dintre mai mulţi oficiali ai guvernului unde a fost utilizată prezentarea PowerPoint scursă în presă. Argumentul central al acesteia este că o prezenţă puternică a guvernului central în regiunea Amazonului este necesară pentru a împiedica dezvoltarea proiectelor de conservare.

Pe lângă construirea celor trei obiective ale guvernului brazilian, prezentarea detaliază şi strategia pe care administraţia lui Bolsonaro o va urma în aceste eforturi. Un slide al prezentării PowerPoint afirmă că Brazilia se confruntă cu o campanie globalistă care ”relativizează suveranitatea naţională în bazinul Amazonului” cu ajutorul presiunilor internaţionale şi a ceea ce guvernul numeşte ”opresiunea psihologică”. Mai exact, campania ar mobiliza atât ONG-uri care militează pentru protecţia mediului şi pentru drepturile populaţiilor indigene, cât şi presa pentru a pune presiunea pe guvernul brazilian. Rezultatul mişcării, arată prezentare, este că ”libertatea de acţiune a guvernului este restrânsă”.

Având în vedere această descriere a situaţiei făcută de guvernul brazilian, declaraţiile recente ale lui Bolsonaro, conform cărora ONG-urile sunt responsabile pentru focurile care mistuie pădurea tropicală, nu sunt surprinzătoare. Conform preşedintelui brazilian, ONG-urile ar încerca ”să atragă atenţia împotriva mea, împotriva guvernului Braziliei” ca urmare a măsurilor de tăiere a 40% din finanţarea internaţională a activităţii acestor organizaţii. Bolsonaro a recunoscut, însă, că nu există dovezi care să ateste că ONG-urile s-ar afla în spatele focurilor din Pădurea Amazoniană.

Pe lângă retorica îndreptată împotriva acestor organizaţii, strategia guvernului vizează şi deprecierea relevanţei vocilor minorităţilor din regiune. Prezentarea PowerPoint prezintă un plan prin care se urmăreşte redefinirea luptelor pentru drepturile acestor populaţii şi pentru protecţia mediului prin lentilele liberalismului şi conservatorismului. Conform unui slide din prezentare, acestea sunt ”noi speranţe pentru ţara noastră: Brazilia mai presus de orice”.

Judecând după situaţia din Pădurea Amazoniană, planurile guvernului brazilian par să funcţioneze. Cu toate că Amazonul arde de mai multe săptămâni, doar recent realitatea îngrijorătoare a fost recunoscută de către comunitatea internaţională.  Doar anul acesta, Brazilia a cunoscut 72,000 de incendii, din care jumătate în regiunea Amazonului, iar Institutul Naţional pentru Cercetare Spaţială a publicat informaţii conform cărora datele deţinute arată o creştere cu 84% a incendiilor faţă de aceeaşi perioadă din 2018.