Lupta de la Haga: Serbia a mai pierdut o dată Kosovo

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Internaţională de Justiţie a decis că declaraţia de independenţă a Kosovo „nu a încălcat dreptul internaţional general“. SUA au cerut imediat ţărilor care nu au recunoscut încă statul kosovar, inclusiv României, să ţină cont de recomandarea CIJ şi să o facă acum.

Deşi este vorba de un aviz consultativ al CIJ, aprecierea Instanţei riscă să încurajeze intenţiile secesioniste din lume. Verdictul a fost aşteptat cu emoţie şi la Priştina şi la Belgrad. La recomandarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe sârbe, Irineu, o serie de  credincioşi sârbi au murmurat rugăciuni pentru un aviz al Curţii Internaţionale de Justiţie favorabil Serbiei în cazul Kosovo.

Câteva biserici din Belgrad erau pregătite să bată clopotele pentru a cere îndurare în cazul provinciei pierdute. Presimţind verdictul Curţii de la Haga, ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, avertiza asupra consecinţelor imediate ale recunoaşterii independenţei Kosovo, fie vorba doar şi de un aviz consultativ.

„Nicio graniţă din lumea aceasta, mai ales în regiunea Balcanilor nu va mai fi sigură!". „Dacă avizul CIJ stabileşte un nou principiu, un întreg proces de creare de noi state se va deschide în lume, ceea ce ar destabiliza multe regiuni", a atras atenţia, la rândul său, preşedintele sârb Boris Tadici.

Pericol pentru regiune

„Anunţurile oficiale făcute de Guvernul sârb spuneau că Belgradul va avea câştig de cauză, neoficial, se spunea că verdictul Curţii de la Haga va fi în favoarea independenţei Kosovo şi că Serbia nu va abandona lupta pentru integritatea ei teritorială", a declarat pentru „Adevărul", Igor Bozic, jurnalist la postul de televiziune sârb B92.

„Probabil că unii dintre sârbi vor începe să creadă după acest aviz negativ pentru ţara lor în diverse teorii ale conspiraţiei, în care diverse puteri sunt împotriva Serbiei", spune jurnalistul belgrădean. „Alţi sârbi vor spune însă, să uităm de Kosovo, să ne gândim la viitor", a adăugat Bozic.

Bill Clinton are statuie la Priştina

image

Ziaristul de la B92TV susţine că, deşi consultativ, avizul CIJ va duce la tensionarea situaţiei în Bosnia-Herţegovina, unde Republica Srpska va fi încurajată să ridice aceleaşi pretenţii ca albanezii kosovari. Sârbii din Bosnia, reprezentând 31 la sută din cei aproximativ 3,8 milioane de locuitori ai ţării, susţin poziţia Serbiei, în timp ce musulmanii bosniaci, reprezentând 40 de procente, şi croaţii bosniaci (10%), doresc, din contră, o recunoaştere a Kosovo.

Alertă a forţelor internaţionale

Teoriile conspiraţiei sunt încurajate şi de vestea retragerii bruşte a unuia dintre judecătorii CIJ din motive de sănătate. La aceasta se adaugă vizita premierului kosovar, Hashim Thaci, la Washington, cu o zi înaintea publicării avizului Curţii de la Haga.

Forţele NATO din Kosovo sunt pregătite să facă faţă oricărei violenţe. Asigurarea a venit din partea comandantului misiunii NATO în regiune, Markus Bentler, sub comanda căruia acţionează şi soldaţi români. El a precizat că deşi nu dipune de informaţii care să indice o oarecare nervozitate în rândul populaţiei (5% etnici sârbi) sau eventuale ameninţări din afară, trupele NATO „vor fi prezente în mod vizibil".

SUA duc muncă de convingere

Rugăciuni pentru un aviz favorabil Serbiei

SUA au salutat avizul CIJ şi au  cerut naţiunilor europene „să se alinieze"  acestei decizii a Curţii. După avizul CIJ, „bătălia finală" pentru independenţa Kosovo va avea loc în septembrie, când Adunarea Generală ONU se va reuni pentru a discuta despre acelaşi subiect.

Agenţia „Ria Novosti" relatează că administraţia americană şi-a propus ca până în toamnă să convingă 40-50 de state să recunoască nou-creatul stat Kosovo. Ministrul român de Externe a declarat că Bucureştiul „îşi menţine poziţia", însemnând că nu va recunoaşte Kosovo.

Nici Belgradul nu stă cu mâinile-n sân şi aplică „planul B". Potrivit presei locale, Serbia va trimite peste 50 de diplomaţi în străinătate să promoveze poziţia sa privind blocarea independenţei Kosovo şi să explice necesitatea găsirii unei soluţii acceptate de ambele părţi.

"Kosovo şi-a obţinut independenţa, noi nu am putea să obţinem autonomia Secuimii? Catalanii au ieşit pe stradă. Şi noi am putea ieşi."
Tokes Laszlo
eurodeputat UDMR

Comentariu: „Presiunile pentru recunoaşterea Kosovo sunt inacceptabile"

Adrian Severin
vicepreşedinte PES din PE

Nu recunoaşterea creează un stat, ci un stat deja existent solicită recunoaşterea. Nu este şi cazul Kosovo. Nu avem cum să-i recunoaştem independenţa, când ştim că nu îndeplineşte condiţiile necesare să fie considerat un stat. În primul rând un stat deţine controlul asupra teritoriului său. Nu este şi cazul autorităţilor de la Priştina. Teritoriul kosovar este controlat de forţele internaţionale (EULEX şi UNMIK). În al doilea rând, nu există un consens în rândul populaţiei albaneze kosovare privind autodeterminarea.

În al treilea rând, dacă purificarea etnică pusă în practică de Miloşevici a fost rea, iată, că acum constatăm o altă operaţiune de purificare etnică (n. r. - a sârbilor), de data aceasta condusă de albanezi. Inclusiv nivelul ridicat al şomajului şi al criminalităţii organizate arată că, în Kosovo, nu poate fi vorba de o guvernarea stabilă pe termen lung. Kosovo nu va putea  fi gestionat fără ajutorul EULEX şi UNMIK. Pentru SUA, problema Kosovo este o povară morală. America a fost unul din actorii principali care au dus la aplicarea planului Ahtisaari. A deschis astfel cutia Pandorei în Balcani iar acum încearcă să o închidă prin recunoaşterea independenţei.

Nu cred că autodeterminarea prin secesiune poate fi o soluţie, fără acceptul statului direct implicat. În prezent, vorbim de statul sârb. Mâine se poate numi Belgia. Ce ar fi dacă Germania ar sprijini secesiunea flamandă? Ar fi inacceptabil. Ideea de a face presiuni asupra celor cinci state UE care n-au recunoscut Kosovo să o facă acum, este inacceptabilă. Tot inacceptabile sunt eventualele presiuni asupra Belgradului, care ar presupune punerea în joc a negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Poziţia României faţă de nerecunoaşterea Kosovo este mai puţin sau deloc legată de o spaimă (n.r. riscul unui precedent). Însă România ar trebui să renunţe la rigiditatea formulării ,,niciodată nu vom recunoaşte independenţa". Am putea spune: „dacă apar schimbări în situaţia actuală, vom judeca pe baza principiilor".

Un stat „combătut" de România

Kosovo (locuit de etnici albanezi în proporţie de 90%) şi-a declarat independenţa unilateral la 17 februarie 2008. Nu mai puţin de 69 de ţări, inclusiv Statele Unite şi 22 dintre cei 27 de membri UE au recunoscut imediat independenţa.

Excepţie au făcut România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru. Independenţa Kosovo a fost promovată intens de SUA. Secretarul de stat american de atunci, Condoleezza Rice, declara că "e  timpul ca Serbia să îşi vadă de drum şi să accepte că acest Kosovo nu le mai aparţine. În definitiv, vorbim despre ceva ce s-a întâmplat în anul 1389".

Principalul aliat - Rusia

image
image

În mai au avut loc ciocniri violente la Mitroviţa

În schimb, în demersurile de a-şi păstra unitatea teritorială, Belgradul a fost susţinut de doi aliaţi importanţi: Rusia şi China. Curtea Internaţională de Justiţie a fost sesizată în legătură cu legalitatea declarării independenţei Kosovo de Adunarea Generală a ONU. Întrebarea exactă adresată instanţei a fost:

„Declararea unilaterală a independenţei de către instituţiile provizorii ale autoguvernării din Kosovo este în concordanţă cu legea internaţională?". În total 29 de ţări, printre care Serbia, Kosovo, dar şi SUA, Rusia şi România au fost audiate la tribunalul ONU în decembrie 2009.

România, de partea Belgradului

Pledoaria României, care a mers pe susţinerea integrităţii teritoriale a României a fost prezentată la Haga de Bogdan Aurescu, (secretar de stat în MAE), şi Cosmin Dinescu. „Au fost două puncte centrale în pledoaria României: ideea că secesiunea de tip unilateral e contrară dreptului internaţional şi că dreptul de autodeterminare nu e valabil în această speţă", a mai explicat Aurescu.

„Ar însemna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să îşi declare independenţa şi să obţină secesiunea", a pledat Aurescu la CIJ.

Soluţie: schimb de teritorii?

Cotidianul sârb „Blit" a scris recent că varianta de compromis vizată de Belgrad în cazul Kosovo este un schimb de teritorii. Potrivit publicaţiei, Serbia ar oferi Priştinei o parte din sudul Serbiei în schimbul nordului Kosovo.

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite