„Lovitura de la Bucureşti“: a fost creat instrumentul financiar special pentru a contracara sancţiunile americane privind Iranul
0
Bucureştiul nostru a găzduit un moment absolut excepţional, atât prin simbolistica sa geopolitică, cât şi prin consecinţele sale, pe planuri multiple.
Este vorba despre lansarea formală, în prezenţa miniştrilor de externe europeni din ţările semnatare ale „Acordului nuclear” cu Iranul (Marea Britanie, Germania şi Franţa) a îndelung aşteptatului mecanism de plăţi directe menit să salvgardeze legăturile comerciale cu Iranul, permiţând eludarea pachetului de sancţiuni economice decis de preşedintele Trump.
„Franţa, Germania şi Marea Britanie, în acord cu angajamentul lor ferm şi cu eforturile continue de păstrare a Planului Comun Comprehensiv de Acţiune (JCPOA) aprobat prin Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, anunţă crearea INSTEX SAS (Instrument for Supporting Trade Exchanges)... în scopul facilitării comerţului legitim între operatorii economici europeni şi Iran“, se spune în Declaraţia Comună semnată de membrii Grupului E3 în numele cărora semnează miniştrii de Externe Jean-Yves Le Drian, Heiko Maas şi Jereny Hunt (la finalul articolului aveţi textul Declaraţiei de la Bucureşti).
INSTEX este de acum funcţional, înregistrat în Franţa şi condus de bancherul german Per Fischer, fost director al Commerzbank. şi, aşa cum declara ministrul francez de externe, „este în primul rând un act politic... Este un gest menit să protejeze companiile europene”. Sigur că este vorba, înainte de toate, de un gest politic care să reafirme voinţa marilor economii europene de a nu accepta deciziile lui Trump privind sancţiunile şi de a da posibilitatea efectuării primelor tranzacţii ocolind plăţile în dolari. Ceea ce l-a făcut pe Abbas Araqi. ministrul adjunct iranian de Externe, să afirme imediat că „poate acum e momentul ca Iranul să facă exact acelaşi lucru pe plan intern şi să organizeze tranzacţii pentru companii iraniene cu plata în riali”.
În principiu, acest mecanism (pe care vi-l prezentam pe larg în urmă cu câteva luni, atunci când a început să fie discutat foarte serios în câteva capitale europene) este, de fapt, o formulă sofisticată de barter destinat să opereze în afara sistemului financiar global dominat de SUA. Şi, exact aşa cum se spunea încă de la început, primele tranzacţii se vor concentra asupra unor produse din zona nesupusă sancţiunilor, precum cele alimentare sau medicale. Întrebarea este când anume tranzacţiile respective vor cuprinde domenii strategice precum petrolul şi, mai ales, cât de rezistent va fi scutul pe care-l va putea oferi celor 3 economii europene şi celor care sunt pe cale să se alăture mecanismului respectiv în faţa foarte uşor de imaginat mişcări de retorsiune americane.
Dar, pe fond, chestiunea fundamentală pe care o ridică declaraţia de la Bucureşti a celor din G3 este dacă ea va fi considerată de americani drept un gest ostil intereselor lor strategice. Foarte posibil că aşa se va întâmpla. Ceea ce deschide o altă dilemă: chiar dacă mecanismul anunţat la Bucureşti este (cel puţin deocamdată) foarte puţin prejudiciabil intereselor economice ale SUA, el presupune, tehnic, acelaşi tip de demers viitor cu Rusia şi China în ce privinţa măsurile ce se impun dacă se doreşte salvgardarea “Acordului nuclear” şi linii de acţiune în consecinţă. Adică exact invers de ce doreşte Trump, mai decis acum ca niciodată să pedepsească Iranul, stat prezentat în continuare drept principal sponsor al terorismului mondial.
În acest sens, atenţie la declaraţia foarte dură făcută acum pentru AFP de către senatorul republican Ton Cotton (Arkansa):
„De acum înainte, alegerea va fi dacă să faci comerţ cu Iranul sau cu Statele Unite. Sper ca europenii să fie înţelepţi în alegerea lor...”. Repetând avertismentul foarte clar şi foarte sever dat de preşedintele Trump în august anul trecut, în momentul lansării sancţiunilor contre Iranului: „Oricine va face comerţ cu Iranul NU va face comerţ cu SUA!“
Europenii sunt însă de altă părere. Drept care, ministrul de externe german Maas spune în cadrul unui briefing organizat la Bruxelles că “am căutat modalităţi de a obţine acest acord deoarece suntem ferm convinşi că el serveşte intereselor noastre strategice de securitate în Europa... Nu vrem ca Iranul să iasă din acest Acord şi să reînceapă producţia de uraniu îmbogăţit. Asta este ceva legat de interesele noastre comune de securitate în Europa”. Iar ministrul britanic de externe adăuga la Bucureşti că “este vorba despre o demonstraţie practică a faptului că suntem fermi în respectarea angajamentului în favoarea acordului istoric încheiat cu Iranul în 2015, atât timp cât Iranul îl aplică cu stricteţe”.
Ce se va întâmpla în continuare? Deocamdată, marile companii sunt în stand-by, rămânând departe de ceea ce apare a fi un conflict descris deja ca un război comercial între China şi SUA. Marile companii stau şi aşteaptă să vadă efectele unor eventuale măsuri de retorsiune pe care preşedintele Trump le poate anunţa oricând. Dar, aşa cum vedeţi, piaţa de putere pe plan internaţional nu mai aparţine „jandarmului mondial american”, iar adversarii SUA au profitat din plin de mişcările imprevizibile făcute de Trump care a ordonat retragerea ţării sale de pe pieţe tradiţionale de putere din zona Asia-Pacific sau din Orientul Apropiat.
Fără mare relevanţă economică directă, gestul de frondă de la Bucureşti al celor din G3 este însă un semnal în plus că vechile acorduri sunt pe cale să să fie uitate sau nu mai sunt reprezentative pentru noua arhitectură de putere a lumii. Dacă vreţi o dovadă în acest sens, urmăriţi cu atenţie jocul global de securitate şi acordurile pe care le negociază acum Marea Britanie, deloc sigură că salvarea economică post-Brexit îi va fi garantată, conform promisiunilor, de preşedintele Trump.
Nimeni nu ştie cine va rămâne în picioare după o asemenea confruntare şi, în consecinţă, fiecare, pe cât posibil, ar vrea să aibă nu una, ci mai multe luntri în care să-şi aşeze fundul neaşteptat de extensibil. Şi nu este deloc o exprimare metaforică.
Declaraţia comună a celor trei diplomaţi, privind crearea INSTEX (în limba engleză)
Joint statement on the creation of INSTEX, the special purpose vehicle aimed at facilitating legitimate trade with Iran in the framework of the efforts to preserve the Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA)
Federal Foreign Office
31.01.2019
Joint statement by the E3 Foreign Ministers Jean-Yves Le Drian (France), Heiko Maas (Germany), Jeremy Hunt (United Kingdom):
France, Germany and the United Kingdom, in accordance with their resolute commitment and continued efforts to preserve the Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) endorsed by United Nations SecurityCouncil resolution 2231, announce the creation of INSTEX SAS (Instrument for Supporting Trade Exchanges), a Special Purpose Vehicle aimed at facilitating legitimate trade between European economic operators and Iran.
The E3 reaffirm that their efforts to preserve the economic provisions of the JCPOA are conditioned upon Iran's full implementation of its nuclear-related commitments, including full and timely cooperation with the IAEA.
INSTEX will support legitimate European trade with Iran, focusing initially on the sectors most essential to the Iranian population – such as pharmaceutical, medical devices and agri-food goods. INSTEX aims in the long term to be open to economic operators from third countries who wish to trade with Iran and the E3 continue to explore how to achieve this objective.
The creation of INSTEX is a major first step taken by E3 countries today. The operationalisation of INSTEX will follow a step-by-step approach:
- The E3 together with INSTEX will continue to work on concrete and operational details to define the way the company will operate.
- The E3 will also work with Iran to create an effective and transparent corresponding that is required to be able to operationalise INSTEX.
INSTEX will function under the highest international standards with regards to anti-money laundering, combating the financing of terrorism (AML/CFT) and EU and UN sanctions compliance. In this respect, the E3 expect Iran to swiftly implement all elements of its FATF action plan.
The E3 underline their commitment to pursue the further development of INSTEX with interested European countries to make this instrument in support of trade exchanges with Iran operational by following the steps set out above.
Se încarcă comentariile...
