Interesele economice din spatele intervenţiei lui Putin în Siria. Poziţia Gazprom pe piaţa europeană a gazelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Eforturile preşedintelui rus Vladimir Putin de a-l menţine la putere pe Bashar al-Assad în Siria, o ţară din Orientul Mijlociu afectată de peste patru ani de un conflict civil, au o miză economică foarte importantă, şi anume menţinerea gigantului Gazprom pe piaţa europeană a gazelor, scrie gazeta.ru, care explică într-o analiză această legătură.

Potrivit analizei publicate de gazeta.ru, teritoriul sirian este cel mai bun traseu pentru a livra gaze din Qatar către Turcia, apoi către Europa, în contextul în care emiratul din Golful Persic este unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze pe piaţa europeană şi este interesat, totodată, de creşterea prezenţei sale.

Qatarul furnizează pe piaţa mondială aproximativ 77 de milioane de tone de gaze naturale lichefiate pe an, adică aproximativ 106 miliarde de metri cubi, dintre care o treime ajunge în Uniunea Europeană (UE). În plus, Qatarul deţine una dintre cele mai mari rezerve de gaze (aproximativ 25 de trilioane de metri cubi) din lume.

Deşi volumul de gaze furnizat de Qatar statelor membre UE este de aproximativ patru ori mai mic decât cel al Gazprom, care asigură, în ultimii ani, aproximativ 25-30% din consumul de gaze din UE, totuşi emiratul din Golful Persic poate creşte livrările, cu condiţia construirii unui gazoduct, afirmă Mihail Krîlov, şeful Departamentului de Analiză din cadrul companiei Golden Hills - Capital AM.

Un gazoduct direct între Qatar şi Turcia ar duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a UE, ceea ce ar pune presiune asupra Gazprom. Ori livrările de gaze ale Gazprom în UE s-au redus deja până la 74,275 miliarde de metri cubi, scăzând cu 8% în prima jumătate a acestui an în raport cu perioada similară a anului trecut.

Lungimea unui gazoduct direct între Qatar şi Turcia ar fi de 1.800 de kilometri. Spre comparaţie, lungimea gazoductului Nord Stream, prin care sunt efectuate livrările între Vâborg (Rusia) şi Greifswald (Germania), este de 1.224 de kilometri, la care se mai adaugă conductele ce asigură transporturile între sondele de extracţie din Siberia şi oraşul de pe coasta rusă a Mării Baltice.

Un astfel de proiect a fost luat în considerare în perioada 2011-2012, dar preşedintele sirian Bashar al-Assad a refuzat să-l accepte, îndeosebi din cauza diferenţelor religioase dintre Qatar, cu o populaţie predominant sunnită, şi puterea de la Damasc, dominată de şiiţi, explică Igor Iuşkov, un expert din cadrul Fondului Naţional pentru Securitate Energetică.

Odată cu înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad, Qatarul ar avea liber la construirea gazoductului până în Turcia, sau chiar până la coasta siriană de la Marea Mediterană, de unde s-ar asigura livrările către Grecia, ceea ce ar putea modifica echilibrul actual de pe piaţa europeană a gazelor şi ar ameninţa poziţia deţinută de Gazprom, folosit de mai multe ori în trecut de către Vladimir Putin pentru a-şi apăra interesele economice şi politice.

„Focarul de tensiune din Siria reduce posibilitatea realizării unei căi directe din punct de vedere geografic şi mai ieftine pentru efectuarea livrărilor de gaze din Qatar către Europa“, precizează Krîlov.

Prin urmare, sprijinul acordat de Putin lui Assad poate fi legat de ţinerea la distanţă de piaţa europeană a gazelor a unui potenţial concurent al Gazpromului.

Şi Iranul se opune construirii unui gazoduct între Turcia şi Qatar

Iranul, un alt beligerant în conflictul din Siria, este de asemenea interesat de blocarea proiectului de contruire a unui gazoduct între Qatar şi Turcia. După eliminarea sancţiunilor internaţionale, Iranul va putea  începe livrări de gaze către UE şi ar putea deveni astfel un  nou concurent inclusiv pentru Rusia. Potrivit British Petroleum, Iranul are cea mai mare rezervă de gaze din lume (aproximativ 34 trilioane de metri cubi, sau 17-18% din resursele mondiale).

UE este extrem de interesată de gazele iraniene, în primul rând pentru că vor reduce dependenţa de Rusia. La mijlocul lunii septembrie, The Wall Street Journal scria că marile companii europene de energie (RWE, E.ON, Total, Engie, BP, Royal Dutch Shell, Statoil şi Repsol) vor să investească în sectorul iranian al gazelor naturale.

Gazprom vrea să reducă la jumătate capacitatea viitorului gazoduct Turkish Stream, în schimb dublează capacitatea gazoductului Nord Stream

Pe de altă parte, gigantul Gazprom, cel mai mare furnizor mondial de gaze naturale, a transmis Guvernului de la Ankara că intenţionează să reducă cu 50% capacitatea gazoductului Turkish Stream, informează Bloomberg, citat de Agerpres. Conform acordului preliminar convenit în decembrie 2014 între Gazprom şi compania turcă Botas, capacitatea totală a gazoductului Turkish Stream este estimată la 63 de miliarde de metri cubi pe an, dintre care 43 de miliarde de metri cubi ar fi pentru Turcia.

O capacitate anuală „realistă“ pentru acest gazoduct ar fi de 32 miliarde metri cubi, a declarat marţi directorul general al Gazprom, Alexei Miller, la un forum economic organizat la Sankt Petersburg. Acest volum, echivalent cu aproximativ două treimi din cantitatea de gaze naturale consumată anul trecut de Turcia, va fi subiectul viitoarelor negocieri între cele două ţări, a subliniat Miller.

Conducta Turkish Stream ar urma să traverseze Marea Neagră până la graniţa dintre Turcia şi Grecia, de unde ar putea ajunge la consumatorii din sudul Europei. Lucrările de construcţie la gazoductul Turkish Stream ar fi trebuit să înceapă în luna iunie a acestui an, însă, până acum, Ankara şi Moscova nu au semnat un acord oficial în acest sens. Zilele trecute ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat că Rusia şi Turcia vor semna un acord interguvernamental cu privire la Turkish Stream abia în decembrie sau la începutul anului 2016.

Între timp, luna trecută Gazprom şi mai multe companii europene au decis să dubleze capacitatea gazoductului Nord Stream până la 110 miliarde de metri cubi pe an, începând din 2019, relatează Agerpres.

Moscova mobilizează forţe de „voluntari“ pentru luptele la sol în Siria şi vrea să efectueze raiduri aeriene în Irak

Luni, Moscova a anunţat că va mobiliza forţe de „voluntari“ pentru luptele la sol în Siria, după ce aviaţia sa militară a atacat deja poziţii atât ale reţelei extremiste sunnite Statul Islamic (SI), cât şi ale Armatei Siriene Libere, trupele opoziţiei moderate.

Potrivit Daily Express, Putin ar putea trimite 150.000 de „voluntari“ în Siria. Prezenţa forţelor terestre ruseşti ar putea schimba în mod fundamental conflictul sirian, care s-a soldat până în prezent cu 250.000 de morţi de la izbucnirea sa în martie 2011, relatează New York Times, citat de Mediafax.

Deşi liderul de la Kremlin a dat asigurări că nu va trimite trupe în Siria, planul privind mobilizarea de „voluntari“ a fost dezvăluit luni de amiralul Vladimir Komoedov, reprezentantul său militar în Parlamentul rus. Amiralul Komoedov a precizat că „voluntarii“ ţării sale, aflaţi în drum spre Siria, „nu pot fi opriţi“.

Această tactică este similară cu cea folosită de Rusia pentru a ocupa peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi din Donbas, în estul Ucrainei.

Afirmaţia privind sosirea voluntarilor ruşi în Siria a alimentat speculaţiile legate de o ofensivă terestră împotriva insurgenţilor, care va implica o coordonare fără precedent a aliaţilor lui Assad. La ofensivă ar putea participa, alături de armata regimului de la Damasc, forţele ruse, iraniene şi miliţiile libaneze Hezbollah.

În acelaşi timp, temuta unitate rusă Speţnaz şi un batalion paramilitar sub acoperire se pregătesc pentru un asalt împotriva rebelilor sirieni care luptă împotriva forţelor lui Bashar al-Assad, printre ei aflându-se şi unităţi militare moderate.

Aceste comandouri vor acţiona mai ales pentru a elimina „pungile“ de terorişti din zonele urbane şi din spatele frontului, dar vor avea şi misiunea de a antrena trupele regimului de la Damasc.

Oficiali militari americani estimează că peste 600 de militari ruşi se află deja pe teritoriul sirian. Corturi pentru aproape 2.000 de persoane au fost văzute la baza aeriană rusă de lângă Latakia, în nord-vestul Siriei, în apropierea frontierei cu Turcia.

Rusia şi-a intensificat campania de bombardamente declanşată săptămâna trecută în Siria. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, aviaţia militară rusă a efectuat cel puţin 30 de raiduri în zona oraşului Palmira, în centrul Siriei, în cursul zilei de luni şi în noaptea de luni spre marţi, incursiuni soldate cu 15 morţi în rândurile combatanţilor jihadişti din cadrul SI, notează Agerpres.

În plus, Rusia va lua în considerare extinderea atacurilor sale împotriva SI din Siria în Irak, la solicitarea Bagdadului. Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a precizat însă că Moscova nu a primit, până în prezent, o asemenea solicitare din partea Guvernului irakian.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite