Kurzii, poporul aflat în căutarea unui stat

Kurzii, estimaţi la 25-35 de milioane, îşi au leagănul într-un teritoriu împărţit de Irak, Iran, Turcia şi Siria şi aspiră la crearea unui stat al lor la un secol de la obţinerea unei promisiuni în acest sens.

Popor de origine indo-europeană, kurzii sunt în mare parte musulmani sunniţi cu formaţiuni politice laice.

Separaţi în patru ţări

Ei ocupă un teritoriu de aproape 500.000 de kilometri pătraţi împărţit între sud-estul Turciei (12-15 milioane de kurzi), nord-vestul Iranului (aproximativ 6 milioane de kurzi), nordul Irakului (5-6 milioane de kurzi) şi nordul Siriei (peste 2 milioane de kurzi).

Deşi sunt separaţi în patru state, şi-au păstrat dialectele, tradiţiile şi organizarea pe bază de clan.

Un vis năruit

Prăbuşirea Imperiului Otoman la sfârşitul Primului Război Mondial a deschis calea creării unui stat kurd, prevăzut în Tratatul de la Sèvres din 1920. Statul ar fi trebuit să fie situat în estul Anatoliei şi în provincia Mosul.

Însă, după preluarea puterii în Turcia de către Mustafa Kemal, Aliaţii au revenit asupra deciziei legate de statul kurd. Tratatul de la Lausanne din 1923 a consfinţit separarea kurzilor, care au ajuns sub dominaţia Turciei, Iranului, Irakului (sub mandat britanic) şi Siriei (sub mandat francez).

Hartă a teritoriului locuit de kurzi FOTO AFP

Conflict cu puterile centrale

Dornici să-şi creeze un stat al lor, kurzii au fost percepuţi ca o ameninţare pentru integritatea teritorială a ţărilor în care îşi au leagănul.

În Turcia, peste 40.000 de persoane au murit din cauza luptelor dintre guvern şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Conflictul dintre cele două părţi datează din 1984.

În Iran, ciocniri au loc episodic între rebelii kurzi şi forţele de securitate.

Persecutaţi sub regimul lui Saddam Hussein, kurzii din Irak s-au răsculat în 1991. Ei au obţinut un statut autonom care a fost legalizat în Constituţia din 2005.

În Siria, kurzii au suferit din cauza marginalizării din partea puterii. În cele din urmă, ei au profitat de haosul generat de războiul izbucnit acum şase ani şi au instalat o administraţie autonomă în nordul Siriei.

Diviziuni interne

Kurzii sunt divizaţi într-o mulţime de partide şi facţiuni. Locale şi transnaţionale, aceste formaţiuni sunt foarte diferite şi antagonice, iar de multe ori acţionează în baza intereselor şi în funcţie de jocul de alianţe cu statele în care îşi desfăşoară activităţile.  

În Irak, de exemplu, cele două principale partide kurde s-au dedat chiar unui război în perioada 1994-1998, soldat cu aproximativ 3.000 de morţi. Ele au ajuns la pace în 2003.

Lupta antijihadistă

Forţele kurde s-au remarcat în ultimii ani mai ales pe frontul combaterii organizaţiei extremiste sunnite Statul Islamic (SI)

În Siria, combatanţii kurzi domină alianţa Forţelor Democratice Siriene, care luptă împotriva SI cu sprijinul unei coaliţii internaţionale coordonate de Statele Unite.

În Irak, forţele kurde peshmergas au avut un rol important în alungarea jihadiştilor din cadrul SI din nordul acestei ţări.

Irakul, Iranul, Turcia şi Siria consideră ilegitim referendumul lor de autodeterminare şi au avertizat asupra riscului izbucnirii unui nou război în Orientul Mijlociu în cazul declarării unui stat kurd.