Jocul destabilizator al Turciei în cadrul NATO. Cum îi ia Ankara ostatici pe baltici şi polonezi în chestiunea kurdă
0
Ankara îi ia ostatici pe europenii din Est în schimbul clasării de către NATO a YPG, o grupare kurdă, drept „organizaţie teroristă“, scrie Reuters.
Turcia refuză să susţină planurile de apărare colectivă pregătite de NATO pentru ţările baltice şi Polonia atât timp cât Alianţa Nord-Atlantică nu îşi declară susţinerea politică în lupta pe care o poartă împotriva combatanţilor kurzi din nordul Siriei, au declarat patru surse din cadrul blocului militar occidental pentru Reuters.
Guvernul turc şi-a îndemnat ambasadorul la NATO să nu semneze aceste planuri, iar delegaţia turcă a ridicat tonul atât în cadrul unor întâlniri oficiale, cât şi în convorbiri private, pentru ca Alianţa să desemneze drept „organizaţie teroristă“ Unităţile Protecţiei Poporului (YPG), o miliţie kurdă aliată a Occidentului în Siria împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), declară aceste surse.
Reuters scrie că nu a putut obţine imediat vreo reacţie din partea Ankarei.
Acest contencios, care survine cu doar câteva zile înaintea sumitului prin care NATO urmează să marcheze la Londra 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, este un semn al disensiunilor dintre Ankara şi Washington pe tema ofensivei pe care armata turcă a lansat-o la 9 octombrie în nord-estul Siriei.
El este de asemenea încă una dintre dificultăţile cu care membrii NATO se confruntă în a se înţelege în probleme considerate cruciale.
Fără aprobarea Turciei, NATO urmează să se confrunte cu dificultăţi în a implementa planurile militare de apărare a Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, în eventualitatea unei agresiuni a Rusiei, care devine tot mai probabilă în urma anexării Crimeei şi a susţinerii războiului separatist din estul Ucrainei.
„Ei îi iau pe europenii din (Europa de) Est ostatici, blocând aprobarea acestui plan atât timp cât nu obţin concesii“, a declaart una dintre sursele citate.
Altă sursă consideră că acest comportament al Turciei este „destabilizator“, în momentul în care NATO încearcă să-şi strângă rândurile atât în urma criticilor lui Donald Trump, cât şi cele ale lui Emmanuel Macron, care a apreciat la începutul lunii că Alianţa se află în „moarte cerebral“.
La sediul NATO, diplomaţii îşi exprimă speranţa unui compromis, în contextul în care Ankara vrea ca liderii Alianţei să aprobe un plan revizuit care detaliază răspunsul militar colectiv în cazul unei agresiuni vizând teritoriul turc, au subliniat două surse diplomatice.
Emmanuel Macron, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson urmează să se întâlnească în marja summitului de la Londra pentru a discuta despre ofensiva turcă în Siria.
Tratatul Atlanticului de Nord prevede că o agresiune împotriva unuia dintre statele membre NATO este o agresiune împotriva tuturor aliaţilor - de unde necesitatea ca Alianţa să se doteze cu planuri de intervenţie pentru a pune în aplicare acest instrument al apărării colective, prevăzut de Articolul 5 al documentului.
Se încarcă comentariile...
