Italia vrea să se alăture planului de infrastructură chinez „Noul Drum al Mătăsii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Luigi di Maio vizitează un stand italian de la o expoziţie din Shanghai FOTO Jorge Valero via Euractiv
Luigi di Maio vizitează un stand italian de la o expoziţie din Shanghai FOTO Jorge Valero via Euractiv

Italia va deveni primul membru din Grupul celor 7 al celor mai puternice naţiuni care se va alătura planului de infrastructură al Chinei denumit „O centură, un drum” (OBOR), în ciuda monitorizării extinse a investiţiilor pe care Beijingul le face în Europa, potrivit Euractiv.

Italia este în discuţii cu Guvernul chinez pentru a semna, spre sfârşitul lunii, un memorandum şi a deveni membru al iniţiativei de investiţie, denumită şi „Noul Drum al Mătăsii.” 

Într-o declaraţie de presă de miercuri, ministrul adjunct al Industriei, Michele Geraci, a spus că acordul nu va avea caracter obligatoriu şi va reprezenta doar „un cadru iniţial”.

Este de aşteptat ca ceremonia să aibă loc în timpul primei vizite a preşedintelui chinez Xi Jinping în Italia, pe 22 şi 23 martie.

Vizita va avea loc în contextul în care liderii Uniunii Europene se vor întruni în aceeaşi săptămână pentru a discuta despre investiţiile pe care China le face în blocul comunitar.

De asemenea, statele membre au aprobat, săptămâna aceasta, un cadru al UE care să întărească monitorizarea investiţiilor străine în sectoare-cheie. Noul mecanism este privit ca un răspuns al acapărării de către China a unor sectoare strategice din toată Europa.

Măsurile de restricţie au condus la o scădere cu 40 la sută a investiţiilor chineze în Europa, anul trecut, comparativ cu 2017, la aproximativ 17,3 miliarde de euro, potrivit experţilor de la Rhodium Group şi Merics. În 2016, ele au ajuns la un nivel-record de 37 de miliarde de euro.

În plus, guvernele mai multor ţări europene s-au arătat îngrijorate în legătură cu includerea gigantului telecom chinez Huawei în promovarea viitoarei generaţii de comunicaţii mobile 5G.

Decizia Italiei de a se alătura OBOR a fost prima dată transmisă de către Financial Times. Cotidianul britanic a scris că mişcarea a fost criticată de către administraţia americană.

„Suntem sceptici în legătură cu faptul că susţinerea guvernului italian va aduce beneficii economice sustenabile poporului  şi (credem) că ar putea, de fapt, ca pe termen lung să dăuneze reputaţiei Italiei la nivel global,” a declarat Garrett Marquis, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe pentru FT.

Însă ministrul italian Geraci a minimalizat orice controversă cu Statele Unite, în legătură cu iniţiativa „O centură, un drum.”

Uniunea Europeană nu este împotriva Noului Drum al Mătăsii, dar a subliniat că legăturile cu Asia ar trebui bazate pe o abordare normativă.

Apropierea Romei de China vine în contexul în care ţara încearcă să-şi întărească economia, în prezent în recesiune tehnică, respectând, în acelaşi timp, regulile fiscale ale UE.

China este populară şi printre alte state problematice ale UE, în special Ungaria. Prim-ministrul Viktor Orban a reamintit că ţara asta a fost primul stat membru al blocului comunitar care s-a alăturat OBOR.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite