Italia: războiul palatelor se încinge

Tensiuni Guvernul italian este în pragul imploziei după ce preşedintele Camerei Deputaţilor l-a somat pe Berlusconi să demisioneze. Gianfranco Fini cere împrospătarea climatului politic prin formarea unui nou pol de dreapta. Premierul se ţine tare şi declară că nu are de gând să renunţe la funcţie.

Gianfranco Fini şi-a lansat ploaia de critici la adresa lui Berlusconi acum două zile, cu ocazia primei convenţii a formaţiunii sale politice, Futuro e Liberta per Italia (FLI), când a cerut crearea unui nou pol de dreapta, din care să facă parte şi reprezentanţi ai Uniunii Democraţilor Creştini (UDC). Atacul fără precedent al preşedintelui Camerei Deputaţilor (altădată partener şi aliat de încredere al lui Berlusconi) l-a prins de data aceasta pe picior greşit pe „Il Cavaliere". Imaginea acestuia este încă extrem de şifonată din cauza unui recent scandal cu tentă sexuală pe care presa italiană şi cea internaţională continuă să-l întoarcă pe toate feţele. Pentru „Corriere della Sera", Cabinetul Berlusconi se află pe marginea prăpastiei, fiind o chestiune de timp până când remanierea sau alegerile anticipate vor bate la uşă.

Nu este pentru prima dată când Fini îl critică pe Berlusconi şi îi cere să-şi schimbe linia politică, dar şi climatul moral din ţară. De data aceasta, însă, premierul a fost anunţat că la Camera inferioară a Parlamentului nu va mai beneficia de sprijinul partizanilor lui Fini (circa 40 de deputaţi) şi că cei patru miniştri „finiani" care fac parte din Cabinetul Berlusconi sunt gata să-şi dea demisia. La convenţia FLI, Gianfranco Fini şi-a explicat poziţia, afirmând că partidul său ar putea susţine un nou guvern condus de Silvio Berlusconi, dacă acesta se angajează să respecte anumite condiţii.

Pretenţii clare

În afară de cooptarea la guvernare a centriştilor din UDC, Fini mai doreşte un nou program pentru dezvoltarea regiunilor din Sud, un plan de relansare a pieţei muncii, precum şi modificări importante ale legii electorale. Este însă greu de presupus că Berlusconi va accepta condiţiile puse de fostul său aliat. În ultimele luni, premierul italian a declarat de mai multe ori că nu are de gând să cedeze şantajului venit din partea lui Fini, pe care l-a somat, la rândul lui, să-şi dea demisia din fruntea Camerei Deputaţilor, după ce în iulie l-a exclus din PDL - partidul de guvernământ.

Dacă Fini îşi retrage miniştrii din Cabinetul Berlusconi, atunci premierului italian nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să recurgă la o remaniere sau să se supună unui vot de încredere al Parlamentului.

Nicio variantă nu-l avantajează, însă, pe „Il Cavaliere", care ar putea să eşueze în ambele direcţii, lăsând astfel o breşă pe care un rival politic n-ar ezita să o fructifice. Eşecul formării unui nou guvern care să reziste până la sfârşitul actualei legislaturi (2013) ar împinge Italia spre alegeri anticipate, ce ar putea avea loc în primăvara viitoare. Berlusconi mai are un motiv, cât se poate de solid, pentru a nu ceda somaţiilor lui Fini: dacă nu va mai fi prim-ministru, nu va mai beneficia de legea imunităţii penale, care-i permite să nu compară în faţa justiţiei pentru dosarele în care este acuzat de corupţie.

Huiduit de mulţime

Deşi Berlusconi dispune în continuare de susţinerea Ligii Nordului (preşedintele acesteia, Umberto Bossi, a anunţat luni seară că va continua să sprijine actualul Cabinet), el pare să nu se mai bucure de încrederea şi simpatia propriului electorat. Ieri, la Padova, a avut parte de un episod neplăcut, dar concludent în acest sens. Însoţit de câţiva apropiaţi, premierul s-a dus să viziteze zonele din nordul Italiei grav afectate de recentele inundaţii şi alunecări de teren. Sute de persoane rămase fără case l-au huiduit, i-au cerut demisia şi i-au strigat „să plece acasă". 

Nuanţe fasciste

Cariera politică a lui Gianfranco Fini cuprinde şi perioada în care el a fost, între 1987 - 1990, secretar general al Mişcării Sociale Italiene - Dreapta Naţională, partid fondat pe nostalgii fasciste.

Vizită oficială în România

Gianfranco Fini s-a aflat ieri pentru o zi în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, Roberta Anastase. El a primit, din partea Universităţii Bucureşti, „Diploma Honoris Causa" pentru angajamentul său politic proeuropean (a încurajat extinderea către Est a UE). În Italia, cele mai cunoscute legi care poartă amprenta preşedintelui Camerei Deputaţilor sunt legea Bossi-Fini, care impune restricţii imigraţiei şi legea Fini-Giovanardi (2006), o lege restrictivă în privinţa drogurilor, în virtutea căreia cultivarea unei singure plante de canabis este pedepsită cu până la 6 ani de închisoare.