Israelul studiază dacă se întrunesc condiţiile unui „armistiţiu” cu Hamasul

În enclava palestiniană Gaza, atacuri aeriene israeliene s-au intensificat miercuri dimineaţa şi au vizat mai ales sectoarele Khan Yunes şi Rafah, în sud, la frontiera cu Egiptul

Israelul studiază oportunitatea unui ”armistiţiu”, a declarat miercuri presei un oficial militar israelian de rang înalt, care anunţă însă că statul evreu este pregătit de o prelungire a ofensivei declanşate la 10 mai împotriva enclavei palestiniene Fâşia Gaza, relatează AFP.

 ”Studiem problema momentului oportun al unui armistiţiu”, însă ”ne pregătim în vederea mai multor zile” de operaţiuni suplimentare, a anunţat acest oficial.

Israelul verifică dacă ”ofensiva sa şi-a atins obiectivele”, precizează el.

Israelul nu s-a mulţumit, la lansarea ofensivei sale în Fâşia Gaza, la 10 mai, doar să răspundă unui baraj de proiectile trase împotriva unor oraşe israeliene, ci a vrut mai ales ”să profite de oportunitatea de a reduce capacităţăile militare ale Hamas”, declară acest oficial israelian militar de rang înalt.

”De-acum problema este dacă Hamasul înţelege acest mesaj”, a subliniat acest oficial din cadrul Tsahal (armata israeliană).

Forţe israeliene anunţă că au vizat, în afară de instalaţii din care se lansează proiectile, mai multe cartiere generale al Hamasului, domicilii ale unor lideri ai mişcării palestiniene şi tuneluri folosite de mişcare în mutarea muniţiei şi combatanţilor.

Palestinienii au declanşat ieri o grevă generală în Israel şi în teritoriile Autorităţii Palestiniene, în special în cele ocupate de Israel, iar ciocniri au avut loc până şi în Ierusalim. Multe puncte de control, checkpoints, au fost atacate de grupuri de tineri palestinieni. Mulţi analişti sunt convinşi că Beniamin Netanyahu e gata să menţină actuala ofensivă militară, care durează de 10 zile, vreme de încă două săptămâni, până va trece data limită de 2 iunie acordată şefului opoziţiei, Yair Lapid, pentru a forma un guvern.

 Trecută acea dată, Israelul va trebui să organizeze noi alegeri, a cincea oară din aprilie 2019 încoace. Haaretz scrie că poliţia israeliană i-a provocat pe palestinieni, aruncând grenade în moscheea al-Aqsa şi stropind manifestanţii cu o apă împuţită care a făcut să miroasă insuportabil împrejurimile moscheii. Dar până şi ziarul conservator Israel Hayom consideră că ceea ce face Netaniahu consistă în „a turna gaz peste foc”, pentru a putea poza în salvator al naţiunii. 

Conflictul sângeros dintre Israel şi Hamas continua să facă ravagii 

Conflictul sângeros dintre Israel şi Hamas continua să facă ravagii miercuri, în pofida unor intense negocieri diplomatice internaţionale şi unei prime rezoluţii depuse la ONU la iniţiativa Franţei, în vederea smulgerii unui armistiţiu, relatează AFP.

 În enclava palestiniană, atacuri aeriene israeliene s-au intensificat miercuri dimineaţa şi au vizat mai ales sectoarele Khan Yunes şi Rafah, în sud, la frontiera cu Egiptul, potrivit unui corespondent AFP.

În sudul Israelului, sirene au răsunat în noaptea de marţi spre miercuri, alertând cu privire la tiruri de proiectile, iar scutul antirachetă israeliană intercepta tiruri din Fâşia Gaza.

De la începutul acestor noi violenţe, la 10 mai, cel puţin 219 de persoane - inclusiv 63 de copii - au fost ucise în raiduri israeliene în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului local al Sănătăţii.

În Israel, tiruri din Fâşia Gaza au ucis 12 persoane, potrivit poliţiei israeliene.

”Suntem îngroziţi de zgomotul exploziilor, rachetelor şi avioanelor”, declară Randa Abu-Sultan, în vârstă de 45 de ani, mama a şapte copii, care a petrecut noaptea de marţi spre miercuri împreună cu familia, într-o cameră. ”Fiul meu de patru ani a spus că-i este frică să ne găsească pe toţi morţi când se trezeşte”.

Împotriva unei continuări a violenţelor, care riscă să arunce Fâşia Gaza într-o gravă criză umanitară, Franţa a depus marţi seara un proiect de rezoluţie la Consiliul de Securitate al ONU prin care îndeamnă ONU ”să se sesizeze” în dosar şi să pună capăt celor opt zile de blocaj al Statelor Unite a adoptării unei simple declaraţii cu privire la acest conflict.

 Acest text, ”simplu şi scurt”, potrivit unor surse diplomatice, a fost depus în coordonare cu Egiptul şi Iordania, doi actori regionali şi ţări vecine Israelului şi Palestinie.

În afară de un apel la încetarea tirurilor şi la un ”armistiţiu, al cărui timp a sosit”, potrivit Palatului Elysée, în proeictul francez de rezoluţie se cere ”acordarea unui acces umanitar pentru oamenii care au nevoie”, a declarat pentru AFP un diplomat sub acoperirea anonimatului.

Criză umanitară

În Fâşia Gaza, o enclavă dens populată de două milioane de oameni, vizată de o blocadă strictă israeliană de 15 ani, riscul unei crize umanitare se adaugă unei crize în domeniul securităţii.

Aproximativ 72.000 de persoane au fost deplasate în enclavă, iar 2.500 şi-au pierdut locuinţa în bombardamente israeliene, potrivit ONU.

Armata israeliană anunţă că a ţintit în ultimele sale raiduri doar ceea ce numeşte ”metroul” - tuneluri subterane care permit, porivit Israelului, mişcării islamiste să-şi mute muniţia - şi locuinţe ale unor comandanţi Hamas.

Un jurnalist de la postul de radio Al Aqsa, afiliat Hamas, a fost ucis într-un bombardament care i-a ţintit domiciliul, în nordul Fâşiei Gaza, au anunţat autorităţile locale.

Este vorba despre primul jurnalist ucis de la începutul acestor violenţe - cele mai sângeroase din 2014 - între Israel şi Hamas.

În culise, o mediere a Egiptului, interlocutorul tradiţional atât al statului evreu, cât şi al Hamasului, nu a condus până miercuri la vreun progres concret, au confirmat AFP surse diplomatice egiptene.

Israelul se felicita marţi de ”loviturile” aplicate Hamas care, potrivit premierului israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu a fost ”adus cu mulţi ani în urmă”.

Benjamin Netanyahu a făcut aceste declaraţii într-o bază aeriană în sudul Israelului şi a dat asigurări că ofensiva va continua ”atât timp cât va trebui, pentru a aduce liniştea cetăţenilor Israelului”.

În nouă zile, 3.750 de proiectile au fost trase din Fâşia Gaza, dintre care aproximativ 90% au fost interceptate de sistemul de apărare antiaerian israelian, potrivit armatei.

În Cisiordania, o revoltă simultană a unor tineri palestinieni împotriva ocupaţiei israeliene, una dintre cele mai violente revolte din ultimii zece ani, s-a soldat cu 24 de morţi de la 10 mai.

 ”Urmăresc îndeaproape ceea ce se întâmplă la Ierusalim, în (Fâşia) Gaza (...). Problema fundamentală este ocupaţia”, subliniază în tabăra de refugiaţi palestinieni de la Jenin un tânăr manifestant, Ashraf Ahmed, în vârstă de 17 ani, care vede în această revoltă ”începutul celei de-a treia intifade”.

Aceste violenţe au început la 10 mai, în urma lansării unui baraj de proiectile de către Hamas în Israel, în semn de solidaritate cu sute de manifestanţi palestinieni răniţi în ciocniri cu poliţia israeliană, pe Esplanada Moscheilor, în Ierusalimul de Est, în timpul Ramadanului.

La originea acestor ciocniri se află ameninţarea evacuării unor palestinieni în favoarea unor colonişti israelieni dintr-un cartier din Ierusalimul de Est, un sector palestinian ocupat de Israel de peste 50 de ani.

Ultima mare confruntare între Israel şi Hamas a avut loc în vara lui 2014. Acest război de 51 de zile a devastat Fâşia Gaza şi s-a soldat cu cel puţin 2.251 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 74 de morţi de partea israeliană, aproape toţi militari.