Irlanda, în pragul colapsului financiar

Dezastrul economic alungă în străinătate elitele ţării şi dă frisoane Bruxelles-ului că ar putea contamina şi alte membre UE. Zvonurile legate de un nou împrumut european au alertat piaţa, adâncind criza în care se zbate Irlanda.

Autorităţile irlandeze au admis că au avut "contacte la nivel internaţional" legate de situaţia economică a ţării, dar au negat că ar fi cerut ajutor financiar. Presa britanică şi BBC au transmis, totuşi, că situaţia economică a Irlandei şi condiţiile unui ajutor financiar acordat acestei ţări au făcut obiectul unei "discuţii în regim de urgenţă", la Bruxelles.

Acest ajutor, pe care Dublinul continuă să-l nege oficial, ar fi de aproximativ 90 de miliarde de euro. Surse din cadrul UE au confirmat negocierile cu Irlanda, dar şi faptul că Dublinul vrea să dirijeze acest ajutor către sistemul bancar. Această opţiune, susţine guvernul irlandez, ar fi mai puţin riscantă din punct de vedere politic, decât aceea a cererii unui ajutor pentru stat.

Starea economică a Irlandei s-a înrăutăţit considerabil în ultimul an, aducând ţara în pragul colapsului. Unii economişti, cum ar fi Morgan Kelly de la University College (Dublin) - printre primele voci care a atras atenţia asupra pericolului dezumflării "balonului" imobiliar- sunt de părere că ţara a intrat deja în faliment. Iar situaţia creată are consecinţe nefaste asupra societăţii irlandeze.

Generaţie de sacrificiu

Primul semnal de alarmă pe piaţa muncii a fost dat de imigranţii polonezi. Ajunşi în Irlanda în urmă cu un deceniu, aceştia acopereau până nu de mult 20% din forţa de lucru. Acum, au plecat. Iar tendinţa s-a extins la tineretul irlandez, care părăseşte masiv ţara, în căutare de lucru.

Potrivit "The Guardian", care îl citează pe Mark Ward, preşedintele sindicatului studenţesc din Tallaght's, 1.250 de studenţi părăsesc, lunar, Irlanda. Unul din cinci absolvenţi caută de lucru în afara graniţelor, iar Uniunea studenţilor irlandezi apreciază că, în următorii cinci ani, 150.000 de absolvenţi vor emigra în alte ţări. Ward îi consideră vinovaţi de situaţie pe guvernanţi şi pe "amicii lor dezvoltatori". "Vor trece mulţi ani ca să ieşim din încurcătura asta, şi nu numai generaţia mea va fi sacrificată".

Pronosticuri sumbre

Economistul Morgan Kelly crede că dezastrul economic din Irlanda va avea consecinţe politice şi sociale nefaste. El prevede, potrivit "The Irish Times", revolte populare periculoase. "Primele semne se văd deja", susţine Kelly. "Disperarea ar putea transforma  politica irlandeză, făcând-o să semene cu Tea Party-ul din America, dând naştere unui partid "de ultra-dreapta şi antieuropean".

"The Irish Times" scrie că peste 70% din bugetele alocate educaţiei şi sănătăţii au fost folosite la pensii şi alte plăţi. Luna viitoare, guvernul irlandez va anunţa reducerea cheltuielilor publice cu încă 15 miliarde de lire, în plus faţă de cele 14,5 miliarde pe care le-au tăiat deja.

Economiştii sunt însă de părere că aceste reduceri sunt o nimica toată faţă de "premiul" de 70 de miliarde de lire, alocat salvării sistemului bancar. Astfel, în următorii şase-şapte ani, aproape fiecare cent din taxele plătite de irlandezi va acoperi pierderile băncilor.

Temeri în zona euro

În aceste condiţii, investitorii se tem că Dublinul va cheltui mai mult decât s-a prevăzut pentru a-şi salva sistemul bancar, în timp ce deficitul bugetar al ţării a ajuns deja la 32% din produsul intern brut (PIB). Ţările din zona euro se tem că "modelul elen" se va repeta în cazul Irlandei, iar "maladia" va contamina şi alte ţări, cum ar fi Portugalia şi Spania.

Şi Grecia a negat, multă vreme, că ar avea nevoie de ajutor extern, până să se decidă să apeleze, în această primăvară, la Uniunea Europeană şi la FMI.

Plasamente mai sigure

Criza datoriilor suverane din Europa a inversat ordinea de pe piaţa creditelor, plasamentele în obligaţiuni corporatiste fiind acum mai sigure decât cele în obligaţiuni guvernamentale. Potrivit Bloomberg, „companiile au acum o calitate mai bună a creditelor decât datoriile suverane ale ţărilor europene periferice".

Portugalia ar putea să renunţe la euro

Luis Amado, şeful diplomaţiei portugheze Foto: Reuters

Întrebarea care a bântuit în primăvară investitorii - care va fi următoarea ţară, după Grecia, care va fi pândită de faliment- se pune acum în cazul Portugaliei şi Irlandei. În cazul ambelor state, ratele dobânzilor de pe piaţă sunt aşa de mari încât par nesustenabile, susţin analiştii.

Pentru emisiunea de obligaţiuni de săptămâna trecută, în valoare de 1,24 miliarde de euro, Portugalia a trebuit să plătească o rată a dobânzii de 6,806%, un nivel istoric de mare pentru obligaţiuni scadente în 2020. Criza politică adânceşte şi ea efectele crizei economice de la Lisabona.

Ministrul de Externe portughez, Luis Amado, a declarat pentru săptămânalul „Expresso" că ţara sa ar putea fi nevoită să renunţe la moneda euro dacă nu reuşeşte să formeze un guvern de coaliţie capabil să rezolve criza financiară. Şeful diplomaţiei de la Lisabona spune că majoritatea şi opoziţia ar trebui să lucreze împreună pentru a face faţă „unei situaţii extreme".

„Tara are nevoie de o largă coaliţie care să îi permită să treacă de situaţia actuală. Cred că politicienii trebuie să inţeleagă că alternativa la actuala situaţie ar fi părăsirea în cele din urmă a zonei euro", a adăugat ministrul. „Aceasta este o situaţie care ni se impune de către pieţe", a adăugat Amado.

Ministrul de Finanţe, Fernando Teixeira dos Santos, spune că Guvernul va continua să implementeze măsuri de reducere a deficitului bugetar, în timp ce opoziţia ameninţă că va bloca în Parlament noi majorări ale taxelor. Incertitudinea privind capacitatea Portugaliei de a lua noi măuri fiscale împinge în sus randamentele datoriei de stat, pe fondul îngrijorării investitorilor.

Cu un plan de austeritate drastică, guvernul socialist portughez s-a angajat la un deficit limitat la 4,6% din produsul intern brut (PIB) anul viitor, faţă de o estimare de 7,3% în acest an şi de 9,3% anul trecut. Evenimentele recente din Irlanda şi Portugalia au reaprins temerile legate de o eventuală criză financiară la „periferia" zonei euro (Portugalia, Irlanda, Spania, Grecia), care ar putea reprezenta o ameninţare pentru sectorul bancar european şi chiar pentru revenirea economiei globale.

"Politicienii trebuie să înţeleagă că alternativa la actuala situaţie ar fi părăsirea în cele din urmă a zonei euro."
Luis Amado
ministrul de Externe
al Portugaliei