Irak: Fisuri în interiorul noului califat. Provocări şi rezistenţă din interior
0
În ultimele săptămâni, Statul Islamic a fost în centrul atenţiei mass-mediei din întreaga lume, victoriile sale militare luând pe mulţi prin surpindere, dar, aşa cum explică unul dintre cei mai titraţi diplomaţi americani, succesele recente ale autoproclamatului califat nu reprezintă prima ameninţare la adresa stabilităţii Irakului şi nici măcar cea mai serioasă de până acum.
Într-un articol publicat recent în Foreign Policy, fostul ambasador american la Damasc, Robert Ford, consideră că succesul fundamentaiştilor suniţi se datoreză mai degrabă un eşec al guvernului şiit irakian de a rezolva relaţia dintre minoritatea şiită şi cea sunită în noua ecuaţie de securitate lăsată moştenire de invazia americană din 2003.
„Majoritatea arabilor suniţi din Irak nu sprijină califatul creat de Statul Islamic”, scrie fostul ambasador american în Siria. „Însă aceştia îşi doresc un nou guvern la Bagdad, unul diferit faţă de cel de acum”, adaugă Frost.
Cine se opune Statului Islamic?
În tumultul noilor evenimente din Irak, Statul Islamic reprezintă noua imagine a revoltei suniţilor faţă de politica represivă a guvernului şiit din ultimii ani, violenţele grupului fundamentalist suprapunându-se cererilor legitime de reforme şi drepturi egale.
Diplomatul american explică componenţa demografică şi apartenenţele ideologice ale celor ce luptă alături de gruparea SIIL, mai nou redenumită Statul Islamic (SI). Mulţi dintre cei ce luptă pe frontul din nordul ţării împotriva guvernului sunt soldaţi din Armata Ordinului Naqshbandi, o amestecătură de mistici şi loialişti fostului vice-preşedinte Saddam, conduşi de Izzat Ibrahim al-Douri. Alături de acesta, un alt grup de clerici conduşi de Harith al-Dari şi fiul său, Muthanna, alţi colaboratori strânşi ai lui Saddam. La tot acest mixt de luptători şi clerici se adaugă şi „Armata Islamică” , compusă din foşti membrii ai partidului Baath şi care nu e deloc aliniată valorilor islamice, susţine Ford, dar care doreşte „să se legitimeze şi caută o acoperire religioasă”.
În revolta împotriva guvernului nu sunt implicaţi doar simpatizanţi ai fostului regim, elemente alienate, ci şi „elemente tribale„ care chiar dacă nu luptă, au decis să nu se opună avansului insurgenţilor până ce premierul irakian, Nouri al-Maliki, nu demisionează.
Majoritatea arabilor suniţi din Irak nu sprijină califatul creat de Statul Islamic- Robert Ford, diplomat american, fost ambasador în Siria
La Bagdad, mulţi suniţi proeminenţi-în special politicieni din Frăţia Musulmană sau oameni de afaceri ca Atheel al-Nujaifi se opun guvernului condus de Maliki. Deşi luptă alături de Statul Islamic sau nu se opun acţiunilor militare ale acestuia, Frost menţionează un amănunt extrem de important cu privire la vitorul acestei regiuni: „Niciunul dintre aceşti lideri nu agreează ideea de <<califat>> şi nu-l sprijină pe Abu Bakr al-Baghdadi în lupta sa pentru putere. Pentru cei mai mulţi suniţi irakieni, califatul este o abominaţie”, scrie diplomatul american în articolul din Foreign Policy.
Similar situaţiei din Siria, unde majoritatea populaţiei nu a fost de acord cu regulile dure şi regimul strict impus de fundamentaliştii islamici, nici cetăţenii Irakului nu-şi doresc un „cod de conduită” impus de membrii grupării fundamentaliste SI.
Câteva incidente şi conflicte au apărut deja în Irak, între liderii locali şi gruparea jihadistă. În Mosul şi în Diyala, la nord-est de Bagdad, unii lideri tribali au respins deja viziunea ideologică impusă de SI, anunţând că vor lupta împotriva oricărei încercări de radicalizare.
Însă nemulţumirea există, remarcă Frost, fie că împărtăşesc sau nu viziunea radiclă a Statului Islamic de rezolvarea a tensiunilor confesionale.
Alternative la radicalizare
Douri şi aliaţii săi doresc răsturnarea guvernului şi o întoarcere la un Irak dominat politic de majoritatea suniţilor, la fel ca pe vremea lui Saddam. Liderii tribali şi membrii fostului partid principal-Baath-doresc înlăturarea lui Maliki şi formarea unui guvern de coaliţie, unde arabii suniţi să aibă un cuvânt de spus în viitorul ţării.
Într-un mod surprinzător, mulţi lideri suniţi vorbesc de o constituţie modelată după cea a kurzilor, una căreia i se opuneau în 2003, dar care acum, având în vedere ameninţarea de dezintegrarea a statului Irak, pare să fie cea mai bună soluţie. O autonomie regională crescută, forţe militare locale şi profitul de pe urma rezervelor petroliere împărţit la nivel local, par să fie calea de mijloc într-un conflict ce pune serioase întrebări cu privire la viitorul acestei naţiuni.
În opinia diplomatului, cea mai importantă întrebare rămâne cea cu privire la modalitatea în care arabii suniţi se vor opune avansului Statului Islamic, ale cărui insurgenţi se află undeva între oraşul Raqqah în Siria şi Mosul, Irak. În Siria aceştia se confruntă cu o rezistenţă armată din partea rebelilor, una ce impulsionează şi inspiră alte facţiuni sunite, în special în Irak, să se opună avansului şi încercării fundamentaliştilor de a prelua puterea şi la Bagdad.
Frost încearcă să încheie analiza sa cu privire la dificultăţile Statului Islamic de a prelua puterea într-o notă optimistă, afirmând că singura cale ca aceştia să fie eliminaţi din ecuaţia politică a Orientului Mijlociu o reprezintă un acord între suniţi şi şiiţi pe întreg teritoriul Orientului Mijlociu.
Citeşte şi:
SIIL, mai nou redenumită SI-Statul Islamic-a ţinut prima pagină a ziarelor din ultimele săptămâni. O lume întreagă a privit cu consternare avansul fulgerător al fundamentaliştilor în Irak, proclamarea unui califat şi impactul pe care aceştia îl exercită asupra securităţii din Orientul Mijlociu.
FOTO Jihadiştii loiali SIIL distrug istoria biblică
SIIL conduce o campanie de demolare a moscheilor şiite antice, spre nemulţumirea localnicilor. Totodată liderul grupării jihadiste a apărut săptămâna trecută într-o filmare adresată musulmanilor din toată lumea. Un detaliu surprinzător este ceasul purtat la mâna dreaptă, despre care specialiştii cred că ar putea avea semnătura casei Rolex, Sekonda sau Omega Seamaster, fiind evaluat la cel puţin câteva mii de euro. Între timp,
Profilul grupării SIIL şi implicaţiile sale în regiune
Statul Islamic al Irakului şi Levantului (SIIL) este un grup jihadist activ în Irak şi Siria. Grupul SIIL, condus din 2010 de către Abu Bakr al-Baghdadi, controlează acum teritorii extinse din vestul Irakului şi estul Siriei.
Preşedintele Egiptului afirmă că independenţa kurzilor din Irak ar fi „catastrofală”
Preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a declarat recent că un referendum cu privire la independenţa kurzilor din Irak ar conduce la o „catastrofală” divizare a ţării, în contextul în care statul se confruntă deja cu atacuri violente din partea islamiştilor sunniţi, relatează Reuters.
Evenimentele recente din Irak au atras din nou atenţia comunităţii internaţionale, speculând diferite teorii cu privire la motivele ce stau în spatele luptei pentru putere. Aşa cum menţionează mai mulţi observatori ai conflictului, niciuna dintre cele două tabere nu menţionează în discursul lor o resursă cu o miză la fel de importantă ca petrolul sau religia: reţeaua hidrografică a Irakului .
VIDEO Liderul jihadiştilor SIIL, la prima apariţie în public
După ce au existat mai multe zvonuri cum că liderul grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL), Abu Bakr al-Baghdadi, ar fi fost ucis într-un raid aerian irakian, acesta a apărut în scurt timp într-o predică video în care le ordonă musulmanilor să i se supună, fiind prima sa apariţie publică de acest gen.
Se încarcă comentariile...
