Implozia statelor democraţiilor eşuate, cu administraţii incompetente

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Evoluţiile moderne ale democraţiilor liberale au început să deseneze noi ameninţări societale şi politice la adresa securităţii statelor, societăţilor şi cetăţenilor din sistemele democratice, cu precădere europene, dar şi de peste ocean.

Astfel, după ce am văzut înclinaţia şi dezavantajele administrative ale guvernelor populiste, deşi cu  avantajele comparative în alegeri democratice, accesul uşor la putere fără programe realiste şi realizabile, fără viziune – ci alcătuite doar din marile doleanţe generale ale majorităţilor cu grad de cultură politică redus – sisteme care duc la mediocraţie şi mediacraţie, interfaţa cu tehnologia modernă a adus şi la situaţia apariţiei adhocraţiei, în sensul liderilor care, odată ce au câştigat puterea, vor ca totul să se facă după propria voinţă, dincolo de lege şi dincolo de recomandări tehnice şi profesioniste. Am câştigat alegerile? Atunci facem cum vreau eu.

Vorbim aici de o neînţelegere funciară a ideii de sistem democratic. A ponderării, echilibrelor reciproce între puterile din stat, nu preeminenţa uneia sau independenţa absolută a uneia faţă de celelalte, capabile să creeze aberaţii în democraţie. Echilibrul şi controlul reciproc al puterilor, supremaţia legii, independenţa justiţiei, statul de drept şi combaterea corupţiei şi a incompatibilităţilor sunt reguli ale sistemului democratic care ponderează voinţele uni-personale. Iar regulile sunt create pentru a permite decizia politică în cadrul partidelor democratice, cu alternative, nu numai a sistemelor pluri-partinice. Pojghiţa politică ce vine şi pleacă prin alternativa la puterea politică, care nu alterează însă instituţiile statului şi fundamentele normative ale sistemului democratic.

Iată că, însă, pe altă dimensiune decât ameninţările la adresa securităţii politice, după populism şi adhocraţie, a apărut o problemă şi mai profundă în evoluţia democraţiilor: implozia statelor cu administraţii incompetente. Este vorba despre degradarea graduală şi, ulterior, prăbuşirea capacităţii administrative, ca efect direct al ingerinţelor în înlocuirea aparatului administrativ sau ignorarea acestuia în decizii sau indirect, prin acţiunea elementelor anterioare menţionate, conducerea de către partide populiste, adhocraţia şi nepotismul, respectiv abundenţa incompetenţelor care marchează, de fapt, avantajele personale ale celor ce deţin funcţii publice în raport cu familiile şi afinii lor.

Atacul la adresa justiţiei, subordonarea politică sau dominaţia faţă de puterea juridică alterează independenţa justiţiei şi încrederea în actul de justiţie şi dă naştere la justiţiile private.

Populismul şi partitocraţia, conducerea de partid strictă, a membrilor cu vechime şi rudelor/afinilor lor, combinată cu închiderea partidelor şi alterarea democraţiei interne, sau aparenţa de democraţie în cadrul partidelor şi instituţiilor democratice duc la reducerea drastică a calităţii resursei de cadre şi la naşterea administraţiilor inculţilor, needucaţilor, incapabililor şi incompetenţilor. Eliminarea sau relativizarea regulilor legate de incompatibilităţi naşte politici de personal nepotiste, de clan, rareori de partid, în timp ce dispariţia luptei anticorupţie antrenează prăbuşirea echităţii în societate şi, pe cale de consecinţă, acumularea nemulţumirilor populaţiei. Dar nici una nu face atât rău şi nu are efecte atât de complicate precum pierderea capacităţii de a livra serviciile fundamentale către cetăţeni, către populaţie.

Atacul la adresa justiţiei, subordonarea politică sau dominaţia faţă de puterea juridică alterează independenţa justiţiei şi încrederea în actul de justiţie şi dă naştere la justiţiile private, paralele, sau la asumarea responsabilităţii de a-ţi face dreptate cu propriile forţe, deci anomie - societatea fără reguli. Tot astfel şi absenţa capacităţii administrative de a livra serviciile de bază societăţii este o ameninţare fundamentală la adresa securităţii prin faptul că distruge ideea de stat şi mută întregul set de atribuţii pe care neaveniţii nu le pot îndeplini către privaţi, în mâinile proprii, în mod aleator şi inegal, cu aceeaşi creştere a nemulţumirilor care va elimina pe deplin sistemul democratic şi va opta pentru o formulă anarhică, dacă rezultatul aberaţiilor plecate din proasta înţelegere şi aplicare a regulilor democratice dau naştere unor asemenea consecinţe.

Universitatea din Gothenburg a lansat proiectul ce studiază 400 de indicatori şi creează o frescă a tipurilor de democraţii născute în lume. Cu particularităţi şi specificităţi, instituţii unicat sau nuanţări şi adaptări, dar toate respectând regulile democratice. „Democracy Report 2018“, care studiază toate elementele democraţiei, drepturilor omului, libertăţilor civile şi libertăţii în cadrul societăţii urmăreşte responsabilitatea şi răspunderea guvernanţilor, buna guvernare, libertatea de expresie, alegeri libere participarea, deliberarea reală pe temele de interes, deschiderea societăţilor. Rezultatul e mai întâi înclinaţia spre un val de autocratizare a democraţiilor pe diferite abordări, dar şi o reducere fundamentală a calităţii democraţiilor, pe seama unor abordări populiste – prin reprezentări alterate ale opţiunilor în adunările reprezentative – prin adhocraţii – lideri populişti sau cu porniri autoritare care alterează sistemul după bunul plac, pentru a obţine avantaje individuale, de clan sau de gaşcă, rareori de partid.

Procesul este de-a dreptul înfricoşător şi anunţă probleme majore în capacitatea de gestionare a treburilor de zi cu zi ale statelor.

Rezultatul cel mai evident este o scădere generală a calităţii liderilor, de la cei mai importanţi reprezentanţi politici ai statelor democratice la nivelurile politice deliberative, legislative şi executive şi antrenarea unor procese de alterare a calităţii generale a ocupanţilor funcţiilor publice, proces care migrează spre o scădere a calităţii intrinseci a pregătirii acestora şi mai ales a ştiinţei de a îndeplini acte administrative şi de a menţine funcţionalitatea societăţilor până la nivelurile de bază ale incapacităţii livrării serviciilor fundamentale către populaţie.

Procesul este de-a dreptul înfricoşător şi anunţă probleme majore în capacitatea de gestionare a treburilor de zi cu zi ale statelor, dar mai ales o rezilienţă redusă şi incapacitatea de a face faţă crizelor şi schimbărilor bruşte din jur, urgenţelor civile şi modificărilor tectonice care alterează valorile fundamentale ale cetăţenilor statelor democratice. Totul mergând spre implozia statelor cu administraţii incompetente, prognozat lesne ca finalitate a unui asemenea curs al aberaţiilor introduse în funcţionarea democraţiilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite