Imagini LIVE / Egiptul arde. Va întoarce armata armele?
0Protestatarii antiguvernamentali au dat foc sediului din Cairo al partidului de guvernământ. Preşedintele Hosni Mubarak a scos armata în stradă ca să pună capăt demonstraţiilor. Vehicule blindate ale armatei circulă pe străzile din principlalel oraşe egiptene după ce demonstranţii au incendiat mai multe sedii ale partidului aflat la guvernare.
Preşedintele Hosni Mubarak, în calitate de şef al armatei, a impus restricţii de circulaţie pe timpul nopţii şi a cerut forţelor armate să reinstaureze liniştea pe străzi. Ordinul liderului egiptean, făcut public de televiziunea de stat din Cairo, vine după confruntări dure între manifestanţi şi poliţie, soldate, ieri, cu cel puţin un mort şi zeci de răniţi.
Citiţi şi: Imagini LIVE / Confruntări violente în Egipt. Stare de asediu în toată ţara
Intervenţia armatei a fost cerută chiar de către manifestanţi. „Unde este armata. Să vină armata, să vadă ce ne face poliţia", au strigat demonstranţii. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc în zecile de mii de egipteni care au ieşit, a patra zi consecutiv, în stradă, să ceară plecarea de la putere a lui Hosni Mubarak.
El Baradei, în arest la domiciliu
La apelul „Frăţiei musulmane", cea mai puternică organizaţie de opoziţie din Egipt, protestele au început imediat după rugăciunea de la amiază. La Cairo, demonstraţiile s-au transformat în violenţe de stradă după ce forţele de ordine au vrut să-l împiedice pe activistul pentru democraţie, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Mohamed El Baradei, să părăsească moscheea Ramsis, unde participase la rugăciune.
Proaspăt întors din Austria, unde a trăit ani în şir, El Baradei a declarat că este gata să preia conducerea ţării până se organizează alegeri. El i-a cerut preşedintelui Mubarak să pună capăt celor 30 de ani de dictatură, să elibereze deţinuţii politici care au umplut închisorile egiptene.
„Lanţurile fricii s-au rupt. Nu le mai aduce nimeni înapoi", a declarat el. În ciuda furiei mulţimii, El Baradei a fost reţinut de poliţie şi plasat în arest la domiciliu.
Oamenii au aruncat cu pietre şi sticle în poliţie strigând „Nu dictatorului" şi „Jos Mubarak". Ei au făcut un cordon de protecţie în jurul laureatului Nobel, care s-a întors din Viena la Cairo, pregătit să preia conducerea Egiptului. Forţele de ordine au ripostat cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene.
Potrivit jurnaliştilor de la MSNBC, poliţia a aruncat grenade lacrimogene şi în moscheea Ramsis, unde se adăposteau câteva zeci de femei. La fel de dure au fost ripost forţelor de ordine şi la Alexandria, unde Frăţia Musulmană îşi are baza.
Jurnaliştii de la „Al Jazeera" au relatat că din mai multe zone ale oraşului se văd nori groşi de fum. Confruntări dure între opozanţii regimului Mubarak şi forţele de ordine s-au înregistrat şi la Suez, oraş-port la Marea Roşie, şi în oraşele din delta Nilului, Mansoura şi Sharqiya.
Netul şi sms-urile, blocate
În ciuda presiunilor comunităţii internaţionale care a cerut guvernului de la Cairo să nu mai blocheze site-urile de socializare, Facebook şi Twitter, folosite de protestatari, internetul n-a funcţionat ieri în Egipt ore-n şir pentru că autorităţile au blocat serverul central al principalului furnizor de internet în Egipt.
Au funcţionat cu întreruperi serviciile de telefonie mobilă, iar numeroşi egipteni s-au plâns că nu pot trimite SMS-uri (opoziţia a chemat, iniţial, populaţia la proteste prin mesaje pe telefoanele mobile). În lipsa altor mijloace de comunicare, susţinătorii opoziţiei au mers din uşă în uşă să cheme populaţia la protest. Au fost arestaţi mai mulţi membri a Frăţiei Musulmane, printre care şi Issam al-Aryan, unul dintre liderii organizaţiei.
Dictatură sau islamism
Protestatarii au incendiat sediile partidului la putere Foto: Reuters
În acest timp, analiştii de politică externă fac scenarii pentru ce va urma după debarcarea lui Hosni Mubarak. Ei apreciază că Egiptul are de ales între două variante: dictatura care susţine un stat laic şi o ţară în care la putere vor fi islamiştii.
În cazul Egiptului este vorba despre „Frăţia Musulmană", principala organizaţie care se opune regimului lui Mubarak. „Frăţia" este o organizaţie-umbrelă care militează pentru un stat isalmic în care să domine legea isalmică, „sharia". Înfiinţată în 1930 în Egipt, „Frăţia" respinge valorile democraţiilor occidentale.
Dolari americani pentru debarcarea lui Mubarak
Care sunt interesele Occidentului în Egipt? Documentele secrete obţinute de WikiLeaks dau posibile răspunsuri. O serie de telegrame diplomatice publicate de site arată că relaţiile între SUA şi Egipt, cel mai apropiat aliat al acestora, au fost delicate în ultima vreme din cauza disidenţilor încarceraţi şi torturaţi de autorităţile egiptene.
Alte note diplomatice americane arată că SUA au oferit zeci de milioane de dolari organizaţiilor pentru promovarea democraţiei din Egipt, în defavoarea preşedintelui Hosni Mubarak. Agenţia SUA pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID) intenţiona să ofere 66,5 milioane de dolari în 2008 şi 75 de milioane de dolari în 2009 unor programe egiptene pentru democraţie şi bună guvernare.
„Programele administraţiei americane încearcă să creeze instituţii democratice şi să susţină vocile celor favorabili schimbării în Egipt", adăuga nota diplomatică americană. Jurnaliştii de la „Aftenposten" susţin că Washingtonul a contribuit direct la „dezvoltarea forţelor care i se opun preşedintelui Mubarak".
"Lanţurile fricii s-au rupt. Nu le mai aduce nimeni înapoi."
Mohamed El Baradei
oponent al lui Mubarak
Veniturile uriaşe din turism, în pericol
Laureatul Nobel pentru Pace, Mohamed El Baradei, la miting Foto: Afp
Peste 15 milioane de turişi au vizitat anul trecut Egiptul, iar veniturile statului din această activitate s-au ridicat la aproximativ 13 miliarde de dolari. Cu un an înainte, cifrele au fost similare: 12,5 milioane de turişti au cheltuit 10,7 miliarde de dolari în statul african.
Numărul turiştilor s-a triplat în zece ani, de la 5,5 milioane în 2000. Creşterea semnificativă din domeniu a făcut ca, în prezent, peste 12% din forţa de muncă din Egipt să lucreze în industria turistică. Acum, protestele sângeroase de pe străzile capitalei Cairo ar putea să-i coste pe egipteni şi din acest punct de vedere.
AGENŢIILE DE TURISM REPATRIAZĂ CLIENŢII
Operatorii turistici din Germania au început să-şi repatrieze clienţii aflaţi în Egipt şi să anuleze plecările din această perioadă. Mai mult, atenţionare de pericol pe termen scurt a determinat operatorii turistici din mai multe state să recomande călătorilor să nu meargă în Egipt. În România, situaţia rămâne incertă. Anul trecut, peste 15.000 de români au vizitat Egiptul.
Pentru 2010 se preconiza o creştere a numărului acestora cu 10%. Cu toate că turiştii au început deja să renunţe la pachetele pentru Egipt, statul african încă mai are timp să remedieze situaţia, crede Traian Bădulescu, consilier de turism. Operatorii turistici români încă nu au anulat ofertele pentru vacanţele de Paşte şi cele de vară cu destinaţia Egipt, însă programele lor rămân în expectativă, urmând să se ia o decizie în funcţie de evoluţia lucrurilor.
Mai mult, se pare că agenţia Teztour îşi repatriază clienţii şi a anulat plecarea de mâine cu destinaţia Egipt. Reprezentanţii operatorului nu au răspuns solicitării „Adevărul" de a infirma sau confirma această informaţie.
COSTURILE PROTESTELOR
Tunisia, Libanul şi Egiptul sunt ultimele ţări care îşi văd industria turistică „lovită" de proteste, însă cei care au suferit cel mai mult din această cauză rămân grecii. Un sfert din forţa de muncă din Grecia lucrează în turism, iar veniturile din acest domeniu reprezentau 15% din Produsul Intern Brut. Însă protestele de anul trecut au dus la scăderea cu 7,3% a acestor venituri.
Abuzurile poliţiei, criticate
Organizaţia „Human Rights Watch" (HRW) critică dur poliţia egipteană pentru modul în care a intervenit în timpul manifestaţiilor. „Forţele de ordine din Egipt au folosit forţa, în mod inacceptabil şi disproporţionat împotriva unor demonstranţi paşnici", se arată într-un comunicat al HRW.
Întreaga comunitate internaţională a criticat violenţele din Egipt şi a cerut guvernuluilui de la Cairo să ridice interdicţia de a organiza manifestaţii şi să nu mai blocheze site-urile de socializare Facebook şi Twitter. „Este foarte important ca oamenii să aibă toate mijloacele să-şi exprime nemulţumirile legitime", a transmis liderul american, Barack Obama.
Se încarcă comentariile...
