Imaginea SUA post-Afganistan. Blinken: „Nu este Saigon”. Două aspecte de urmărit în privinţa talibanilor

Elicopter implicat în operaţiunile de evacuare din Kabul FOTO EPA-EFE

După 20 de ani de prezenţă militară în Afganistan, cel mai lung război al Statelor Unite se încheie cu reîntoarcerea talibanilor la putere, ceea ar putea întina pe termen lung imaginea celei mai mari puteri mondiale.

Prăbuşirea guvernului afgan şi a armatei sale finanţate de Washington, fuga din ţară a preşedintelui Ashraf Ghani, „baletul elicopterelor” pentru a evacua personalul ambasadei americane... toate aceste fapte istorice riscă să cântărească mai mult decât asigurările date de administraţia Joe Biden cu privire la o misiune „de succes” în Afganistan, comentează AFP.

Odată cu reîntoarcerea talibanilor la putere, întrebarea „de ce?” ar putea deveni dominantă în societatea americană: de ce şi-au pierdut viaţa aproape 2.500 de americani? De ce această factură ce depăşeşte 2.000 de miliarde de dolari?

Colac peste pupăză, evacuarea personalului american din Afganistan a reaprins amentirile dureroase despre retragerea din Vietnam.

„Deciziile preşedintelui Biden ne precipită către un deznodământ şi mai rău decât căderea umilitoare a Saigonului în 1975”, a declarat liderul minorităţii republicane în Senatul SUA, Mitch McConnell.

Unii se tem deja, aşa cum este cazul reprezentantei republicane din Congres Liz Cheney, că retragerea din Afganistan va submina acţiunile Washingtonului în anumite regiuni din străinătate, întrucât nu ar mai inspira teamă adversarilor săi.

„Nu există nicio scuză. Este o catastrofă. Şi aceasta are consecinţe nu doar pentru Afganistan, nu doar pentru războiul împotriva terorismului ci, la nivel global, pentru rolul Americii în lume”, a spus Liz Cheney, citată de AFP.

„Nu este Saigon”

Administraţia americană, condusă de democraţi, respinge aceste interpretări ale republicanilor. „Nu este Saigon”, a declarat duminică secretarul de stat Antony Blinken.

„Am sosit în Afganistan în urmă cu 20 de ani cu o misiune şi misiunea a fost aceea de a regla conturile cu cei care ne-au atacat pe 11 septembrie. Am îndeplinit această misiune”, a explicat şeful diplomaţiei americane, referindu-se la eliminarea liderului reţelei teroriste al-Qaeda Osama bin Laden, ucis într-o operaţiune americană la 2 mai 2011.

O rămânere la nesfârşit în Afganistan „nu este în interesul nostru naţional”, a adăugat Blinken, reamintind că acum Statele Unite doresc să îşi reorienteze atenţia şi mijloacele pentru a contracara politica agresivă a Chinei în Pacific.

„Competitorii noştri strategici nu ar dori nimic mai mult decât să ne vadă blocaţi în Afganistan încă cinci, zece sau 20 de ani”, a insistat el, potrivit AFP.

Iulia Fota: Două aspecte de urmărit în Afganistan

Potrivit fostului consilier prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, decizia retragerii SUA din Afganistan este una potrivită şi trebuia luată acum mult timp. „Retragerea trebuia făcută acum zece ani, după uciderea lui bin Laden”, a declarat Iulian Fota pentru „Adevărul”.

În ceea ce priveşte imaginea SUA, fostul consilier prezidenţial admite că adversarii administraţiei de la Washington vor căuta mereu să caute elemente care să o ştirbească pe tema Afganistanului. „Duşmanii vor profita şi vor eroda subiectul: «Uite că i-au părăsit». E o minciună! Occidentul se retrage din Afganistan de câţiva ani. Dar lumea vrea emoţie: emoţie negativă, sumbră, de eşec”, relevă Fota.

În opinia sa, două aspecte merită urmărite în privinţa viitorului Afganistanului, şi anume „frontul intern şi poziţionarea ţărilor din jur”. „Talibanii sunt paştuni, expresii ideologice şi militare ale poporului paştun. Cum se vor raporta celelalte grupuri etnice? Vom avea un război civil sau un acord politic?”, atrage atenţia Iulian Fota. „Odată cu retragerea, celelalte mari puteri, Pakistanul, Iranul, Rusia şi China, cum se vor raporta? Nu au motive de bucurie. Ruşilor şi chinezilor le convenea ca americanii să ducă lupta împotriva fundamentaliştilor. Acum să vedem cum se vor relaţiona. Poate să însemne inclusiv tensiuni militare”, remarcă fostul consilier prezidenţial.

China speculează deja

China, considerată rivalul său numărul unu de către Statele Unite, a început deja să exploateze situaţia în favoarea sa.

Regimul de la Beijing a transmis un mesaj pro-taliban, susţinând - deşi nu a avut loc niciun scrutin - că noua putere de la Kabul reprezintă „voinţa şi alegerea” poporului afgan.

Pe de altă parte, presa de stat publică materiale pe un ton negativ la adresa Statelor Unite. Potrivit Global Times, ziar cunoscut pentru orientarea sa naţionalistă, scrie că ceea ce se întâmplă în Afganistan ilustrează faptul că Statele Unite sunt „un actor lipsit de încredere, care îşi abandonează întotdeauna partenerii şi aliaţii pentru a-şi urmări propriile interese”.

În opinia lui Richard Fontaine, expert al Centrului pentru o nouă securitate americană, retragerea din Afganistan ar putea fi privită de China ca o ilustrare a fermităţii cu care Statele Unite intenţionează acum să se reorienteze spre Pacific.

Însă, relevă Fontaine pentru AFP, justificarea reorientării americane ar putea risca să nu se dovedească prea valoroasă în cazul în care vor fi reluate atentatele orchestrate din Afganistan, în condiţiile în care talibanii n-au rupt niciodată în mod clar relaţiile cu al-Qaeda.