Iarna islamistă alungă turiştii din lumea arabă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După revoluţiile din lumea arabă, în Egipt, Tunisia, Maroc, islamiştii au venit la putere democratic, în urma votului popular. Acum, Occidentul este preocupat ce turnură economică şi socială vor lua aceste state.

După revoluţiile din lumea arabă, lumea a aşteptat o modernizare a zonei, mai ales că aceste mişcări au pornit de la tineri, utilizatori ai tehnologiilor occidentale, cum ar fi Facebook, Twitter, telefoane inteligente. Dar la vot s-a observat altceva. Învingătoare în toate aceste state au ieşit partidele islamiste care nu agreează modul de viaţă al Occidentului.

În Tunisia, după revoluţia iasomiei, alegerile au adus la putere Partidul Ennahda (Renaşterii), o formaţiune islamistă care domină guvernul de coaliţie din care mai fac parte alte două partide non-islamiste, Congresul pentru Republică şi Ettakatol. În ­Maroc, regele Mohammed al VI-lea l-a numit premier pe Abdelilah Benkirane, secretar general al partidului Justiţie şi Dezvoltare, islamist.

Dar Egiptul oferă exemplul cel mai dramatic. Fraţii Musulmani, poate cel mai bine organizată mişcare islamistă din lumea arabă, reprezentaţi de Partidul Libertate şi Justiţie (PLJ), a câştigat cele trei etape ale alegerilor legislative, cu un scor chiar mai mare decât se aşteptau analiştii: 46 la sută din voturile alegătorilor.

Mai îngrijorător este faptul că pe locul al doilea, cu 21 la sută din voturi, s-a clasat partidul salafiştilor, Al-Nour, mişcare care promovează un islam şi mai drastic, scrie „The Economist".   Salafiştii doresc să interzică tot ce înseamnă stil de viaţă occidental: consumul de alcool, muzica pop, băncile de tip occidental. În plus, ei vor să impună femeilor vălul islamic, să introducă Sharia (legea islamică). Toate acestea vor aduce atingere stilului de viaţă al populaţie creştine din Egipt, dar şi turismului.

Turism „halal" în Egipt?

Influentul cleric egiptean Yasser Bourami a cerut instaurarea „turismului halal" (în conformitate cu legea islamică). Adică fără alcool în hoteluri şi  plaje separate pentru femei şi bărbaţi. „Turistul nu trebuie să înoate în bikini şi să ne strice tinerii", a declarat clericul salafist la televiziunea Dream TV. În aceste condiţii, occidentalii care vor să bea un cockteil pe marginea piscinei, să facă o baie în Marea Roşie cu partenerul sau să stea în hotel împreună cu acesta vor trebui să caute alt loc de vacanţă dacă noul Parlament care se va forma după alegeri va legifera Sharia, legea islamică care prevede, printre altele, că un cuplu necăsătorit nu trebuie lăsat să împartă aceeaşi cameră de hotel.

Islamişti contra islamişti la alegeri  Foto: reuters

Există voci care merg până acolo încât cer ca nici statuile zeităţilor fertilităţii, la care se închinau vechii egipteni, nu ar trebui să mai  expuse în muzee publicului. Turismul reprezenta, în 2010, 10% din PIB-ul Egiptului. Peste trei milioane de egipteni erau angajaţi în acest sector, iar circa 15 milioane de oameni vizitau anual Ţara faraonilor. Anumite regiuni depind exclusiv de banii turiştilor.

Partidul Libertate şi Justiţie (PJL) este conştient de importanţa turismului în economia ţării şi a organizat, duminică, la Cairo, o conferinţă intitulată „Încurajarea turismului". În acelaşi timp, membri ai PJL au vizitat Piramidele pentru a arăta „sprijinul Fraţilor Musulmani pentru turism".  Şeful suprem al Frăţiei, Mohammed Badie, a dat mâna cu turişti la Luxor.  În acelaşi timp, lideri ai partidului salafist Al-Nour, au organizat o conferinţă, la Assuan, pentru a alunga neliniştile angajaţilor din industria turismului şi temerile investitorilor. Nader Bakkar, purtătorul de cuvânt al Al-Nour, a declarat că partidul său nu vrea interzicerea „turismului balnear, dar vrea un „turism halal".

De ce sunt populare partidele islamiste

Principalul motiv pentru popularitatea islamiştilor este faptul că au tot  atacat corupţia, flagelul dictaturilor seculare din întreaga regiune, şi au promovat ideea de justiţie şi demnitatea, cuvinte care au rezonat în timpul revoluţiilor arabe chiar mai mult decât „democraţie". În plus, au pus la punct un sistem rudimentar de ajutorare a săracilor prin intermediul moscheilor, în lipsa unui program asemănător din partea statului.

Islamişti contra islamişti la alegeri  p Foto: reuters

Bikini şi alcoolul, o amintire?   Foto: reuters

În general, programele economice ale acestor partide islamiste sunt destul de neclare, dar reprezentanţiu lor  i-au asigurat pe investitorii străini că vor „moraliza economia". În Egipt, Partidul Libertate şi Justiţie (PLJ) a specificat în programul lor electoral că va aboli finanţele bazate pe speculaţii, interese şi corupţie şi le va înlocui cu un sistem islamic care ar răspunde nevoilor economiei reale şi ar pune capăt inegalităţilor în creştere. Abdel Hafez Saui, expertul economic al PLJ, a explicat că partidul său intenţionează ca Zakatul (contribuţia musulmanilor)  să devină un instrument de dezvoltare  şi a dat ca exemplu Malaysia, unde se aplică acest concept. 

Egiptul, Marocul şi Tunisia au în comun faptul că economiile lor se bazează în mare parte pe turism. În 2010, acest sector a reprezentat 14 la sută din PIB în Maroc, 11,3 la sută în Egipt şi 7 la sută în Tunisia. Şi cererile oamenilor care au ieşit în stradă în urmă cu aproximativ un an au fost cam aceleaşi, iar noile guverne trebuie să ducă o politică de redresare economică pentru a răspunde aşteptărilor populaţiei.

Bikini şi alcoolul, o amintire?  p Foto: reuters

Problema este de unde vor veni banii. Deocamdată, investitorii străini sunt în aşteptare, şi această situaţie intervine după o puternică scădere a investiţiilor străine directe în primele nouă luni ale anului 2011 în Tunisia şi Egipt. Iar Europa a fost principalul partener economic al Tunisiei, Egiptului şi Marocului în ultmii 15 ani. Dar sosirea islamiştilor ar putea duce la o reconsiderare a partenerilor economici din regiune. Locul europenilor ar putea fi luat de ţările din Golf, care din 2006 îşi reduseseră investiţiile în zonă, în profitul statelor din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China).

15 milioane de oameni vizitau anual Egiptul. În ultimul an, ţara a pierdut  30% din turişti.

Ce este Frăţia Musulmană?

Frăţia Musulmană a fost înfiinţată în 1928, în provincia Ismailia (în apropierea Canalului Suez) de profesorul Hassan al-Banna şi şase muncitori la Canal. Mesajul iniţial era protejarea muncitorilor de tirania străinilor şi a companiilor monopoliste şi revigorarea Islamului, corupt de influenţele occidentale.

Frăţia Musulmană, azi cel mai important câştigător al primelor alegeri libere, a început ca organizaţie social-religioasă. Membrii săi predicau Islamul, îi învăţau pe ­analfabeţi, construiau spitale şi chiar demarau mici activităţi comerciale. A devenit tot mai populară (până la sfârşitul anilor 40, avea deja două milioane de membri), iar în 1936, a început să conteste dominaţia britanică din Egipt. A fost acuzată de crime violente în această perioadă. După înfrângerea arabilor în primul război arabo-israelian, guvernul egiptean a dizolvat organizaţia. După ce s-a refăcut, a sprijinit revoluţia din 1952, însă a refuzat să sprijine noua Constituţie a militarilor. După încercarea de asasinare a preşedintelui egiptean (Abdel Nasser) a fost din nou scoasă în afara legii şi reprimată.

Ideologie şi adepţi

Ideile sale au câştigat adepţi în toată lumea arabă - în prezent are ramuri în Siria, Bahrein, Iordania, Iran, Irak, Palestina, Arabia Saudită, Sudan, Somalia, Tunisia. Sloganul său, folosit în întreaga lume de mişcările surori, este „Islamul e soluţia". Printre principiile Frăţiei Musulmane, primul este introducerea legii islamice ca „bază a controlului afacerilor societăţii şi statului". Al doilea, este unificarea ţărilor islamice şi eliberarea lor de imperialismul străin. Potrivit unui purtător de cuvânt, Frăţia crede şi în reforme, democraţie, greve, mass-media. Şi, spre deosebire de salafişti (Al-Nur), mulţi susţinători ai Frăţiei fac parte din clasa de mijloc, mai educată a Egiptului. Frăţia a refuzat însă, oficial, să-şi impună scopurile prin forţă, ceea ce i-a atras criticile Al-Qaida.

Până în prezent, potrivit „Huffington Post", Frăţia a indicat că doreşte o formă moderată de guvernare şi că îşi va onora toate tratatele internaţionale (referindu-se în special la cel cu Israelul). În ultimele luni, au declarat că sprijină economia de piaţă, diversitatea politică şi socială. În prezent, liderul organizaţiei, sau „ghidul general" este Mohammed Badie.

INFOGRAFIE
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite