Criza instituţională după primul tur al alegerilor prezidenţiale

Jude Célestin candidatul opoziţiei s-a retras din cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale acuzându-l de fraudă pe candidatul necunoscut în urmă cu 7 luni - de la data alegerilor din octombrie 2015-, Jovenel Moïse care s-a plasat pe primul loc după primul tur de scrutin fiind susţinut de actualul preşedinte Martelly. Proteste masive de stradă au fost văzute în Haiti împiedicând organizarea turului doi care a fost anulat pentru a încerca să calmeze situaţia.

După săptămâni de proteste de stradă marcate de violenţe şi în ziua aniversării a 30 de ani de la abandonarea puterii de către fostul dictator Jean Claude Duvalier (1971-1986) când Haiti intra în perioada de instabilitate din care nu a reuşit încă să iasă, preşedintele ales în 2011, Michel Martelly abandona puterea la rândul său fără să o predea unui succesor ales. De altfel, nu este prima dată când Haiti se află într-o criză instituţională, după ce în 2004 preşedintele Jean-Bertrand Aristide era forţat să părăsească puterea, alegerile nu au fost organizate decât în 2006.

Sâmbătă 6 februarie 2016 înainte de ceremonia de predare a puterii politice, Michel Martelly a semnat un acord cu cei doi preşedinţi ai Camerei deputaţilor şi Senatului care prevede alegeri prezidenţiale pe 24 aprilie 2016 (şi instalarea noului preşedinte în luna mai) şi desemnarea unui preşedinte interimar de către Parlament care să nu guverneze mai mult de 120 de zile. Apoi, acesta va desemna  la rândul său un nou prim ministru care va putea coordona o comise care să analizeze votul din octombrie. Până la alegerea preşedintelui de către parlament, Haiti are un prim ministru desemnat, Paul Evans.

Ce spune constituţia

Haiti se confruntă în actualitate cu o criză constituţională pentru care nu a imaginat o soluţie politică în textul constituţional din 1987 (amendat în 2011). Astfel, preşedintele a trebuit să-şi încheie mandatul într-un context care provoacă competiţia celorlalţi actori politici pentru a defini soluţia cea mai potrivită pentru guvernare.

Constituţia menţionează în articolul 149 cazurile absenţei preşedintelui ca urmare a unei demisii, a destituirii acestuia sau o incapacitate fizică sau mentală. În absenţa preşedintelui constituţia prevede două soluţii: fie guvernul asumă puterea dacă absenţa are loc în primii 3 ani de mandat şi se organizează alegeri, fie Adunarea naţională (Senatul şi Camera deputaţilor) aleg un nou preşedinte dacă absenţa are loc în al 4-lea an de mandat.

Adunarea naţională încearcă să preia controlul argumentând că actualul guvern nu are legitimitate nefiind confirmat de un vot în adunare, alegerile din octombrie 2015 fiind contestate de opoziţie care are majoritatea în Senat, în timp ce majoritatea aparţine guvernului în Camera deputaţilor.

Instabilitate pe termen mediu

Situaţia este destul de instabilă şi pentru că la ultimele proteste indivizi armaţi şi purtând uniformele armatei haitiene (abolită în 1995, dar pe care Martelly vroia să o reînfiinţeze) au fost văzuţi opunându-se celor care doreau demisia lui Martelly.

G8 sau grupul celor 8 candidaţi ai opoziţiei, care-l include pe Jude Celestin, care refuză soluţia găsită cer alegerea de către membrii Curţii Supreme de Justiţie a succesorului. Mai mult, 6 din cei 9 membri ai Comisiei electorale provizorii care trebuia să se ocupe de organizarea alegerilor au demisionat.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.