Ghid de călătorie geopolitic. Marile Puteri-prima parte

Istoria a fascinat prin evoluţia ei greu de explicat. Marile puteri au modelat istoria sau doar au desenat un cadru în care popoarele şi-au făurit propria istorie?  Fiecare putere a fost conştientă de ascensiune , stagnare sau declin?

Marile puteri sunt ţări ce au capacităţi mai dezvoltate decât alte state. Puterile economice se măsoară în dimensiunea economiei, puterile militare au ca termen de comparaţie forţele armate, puterile geografice teritoriul şi resursele acestuia, puterile simbolice moştenirea istorică şi culturală. Nu există o definiţie exactă a puterii,  cu atât mai puţin a marilor puteri.

Putem clasifica marile puteri după trei criterii generale, economie, armată şi societate.  Marile puteri economice sunt state ce au un produs intern brut superior altor state şi o economie mare, cuantificată prin dimensiunea activităţii comerciale. O mare putere economică poate să nu aibă un nivel de trai ridicat. Nivelul de trai ridicat se măsoară prin prisma produsului intern brut pe cap de locuitor dar şi prin criterii de performanţă. Criteriile după care măsurăm nivelul de trai sunt: educaţia şi dezvoltarea acesteia, sănătatea şi infrastructura sanitară, uzul monopolului legitim al forţei-ordinea şi siguranţa publică, nivelul salarizării, ajutoarele sociale şi accesul la surse de informare-televiziune prin cablu, satelit, internet, telefonie mobilă.

Puterea militară este un stat ce investeşte mult în dezvoltarea forţelor armate. O mare putere militară nu este neapărat şi o mare putere economică. Deşi dezvoltarea puterii militare necesită resurse, liderii acelui stat pot orienta resursele economice şi financiare către  dezvoltarea forţelor armate.

Puterea socială este un stat ce are o cultură civică şi o moştenire democratică îndelungată. O mare putere socială este o putere soft-de la termenul introdus de Joseph S. Nye Jr. Puterea blândă este cea de influenţare, un stat poate influenţa alt stat prin instrumente care nu sunt coercitive, cultură, diplomaţie, modele sociale, artă.

Puterea statelor a fost măsurată în mai multe feluri. Unii analişti au impus ca tipar de gândire modul de manifestare al statelor- J.S. Nye Jr., alţii puterea absolută- Charles Kindleberger, Henry Kissinger,  Zbigniew Brzezinski.  Nye Jr. consideră că statul îşi poate exprima forma puterii în trei feluri; hard, soft şi smart.

Hard power sau puterea coercitivă este atributul unui stat care doreşte să se impună în faţa altor state prin instrumente inflexibile cum ar fi; blocada economică, blocada continentală, embargo-ul economic, lovituri tactice, închiderea frontierelor dar şi altele, culminând cu un conflict armat.  Această putere foloseşte ca principale instrumente forţele armate şi economia.

Soft power sau puterea blândă este influenţarea unui stat prin instrumente care exclud agresiuni directe sau indirecte asupra unui stat.

Smart power sau puterea inteligentă este împletirea ambelor puteri, coercitivă şi blândă, pentru atingerea obiectivelor. Un stat nu poate impune o blocadă economică asupra altui stat, dacă acesta din urmă exportă, dintr-o eroare, o tonă de alimente alterate. Această problemă trebuie abordată inteligent, smart power.

În partea a doua vom discuta celelalte clasificări ale puterii statelor  dar şi influenţa noilor actori pe scena internaţională. De asemenea vom analiza fenomenul hegemoniei dar şi rolul superputerii şi al hiperputerii.

          Întrebări blog-seminar:

     Întrebarea nr.1. Cum putem defini puterea unui stat? 

     Întrebarea nr.2. Ce putere trebuie/ poate să îşi dezvolte România?