Franţa se ceartă cu Biserica din cauza ţiganilor

După criticile Vaticanului, autorităţile franceze şi-au atras şi nemulţumirea clericilor catolici locali în urma expulzării, săptămâna trecută, a zeci de rromi din Bulgaria şi din ţara noastră.

Un preot din Lille, părintele Arthur, şi-a exprimat protestul faţă de politica Guvernului împotriva ţiganilor prin refuzul de a primi medalia Ordinul Naţional de Merit, una dintre cele mai înalte distincţii franceze. Mai mult, el a declarat că se roagă ca preşedintele Nicolas Sarkozy „să aibă o criză cardiacă".

„Mă rog, vă cer iertare, ca Sarkozy să aibă o criză cardiacă", le-a spus părintele Arthur jurnaliştilor duminică după slujbă, ca „pedeapsă" pentru „războiul pe care‑l duce împotriva comunităţii rromilor".

„Aş dori ca Nicolas Sarkozy să-mi ierte afirmaţiile, dar mai ales aş dori ca el să vină să vorbim ca de la bărbat la bărbat, de la inimă la inimă", a mai spus preotul francez. Mai mult: el i-a scris şi ministrului de Interne, Brice Hortefeux, pentru a-i spune că refuză medalia Ordinului Naţional de Merit. La rândul său, arhiepiscopul de Aix-en-Provence, Christophe Dufour, a criticat recentele evacuări şi expulzări ale cetăţenilor de etnie rromă.

Reacţiile vehemente ale Bisericii catolice faţă de politica vizându-i pe imigranţii ţigani au produs o oarecare agitaţie în rândul oficialilor francezi.

Ieri dimineaţă, acelaşi ministru de Interne Brice Hortefeux a declarat, pentru postul de radio Europe 1, că respinge criticile din sânul Bisericii referitoare la măsurile recente luate de Guvernul Fillon şi că este gata să-l întâlnească pe cardinalul Andre Vingt-Trois, preşedintele Conferinţei Episcopale, precum „şi pe toţi cei care mai doresc".

„Dacă anumite persoane vor să mă întâlnească, voi fi bucuros să ascult ceea ce au să-mi spună şi să le reamintesc că acţionăm în cadrul unei probleme ce nu este specifică doar Franţei, ci este una europeană", a ţinut să precizeze Hortefeux.

Replici cu ţintă

La rândul său, ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, a menţionat, ieri, pentru postul de radio France Inter, că „Franţa îşi asumă mai mult decât partea ei în fraternitatea universală" cerută duminică de papa Benedict al XVI-lea după repatrierea de săptămâna trecută a rromilor români şi bulgari.

Întrebat dacă aceştia ridică o „problemă specifică în ceea ce priveşte securitatea", Eric Besson a răspuns: „Parţial da".

„Dar nu trebuie să facem un amalgam, este nevoie de nuanţe. Există rromi care se comportă bine, adică nu folosesc terenuri în mod ilegal şi nu trăiesc din delincvenţe". Potrivit lui Besson, 216 ţigani au fost îndepărtaţi joia trecută de pe teritoriul Franţei, iar autorităţile intenţionează ca, în total, în august să fie expulzaţi între 800 şi 850 de rromi.