Istoria unor tragedii aeriene: ţările care au doborât avioane cu pasageri la bord
0
La 8 ianuarie 2020, Iranul a intrat pe lista ţărilor care au doborât avioane de civili. Istoria tragediilor de acest fel începe în 1938, cu fostul Imperiu Japonez în centrul acţiunii.
În pline tensiuni cu Statele Unite, Iranul face parte de miercurea trecută pe lista restrânsă a ţărilor care au răpus avioane cu pasageri la bord. Lista tragediilor de acest fel a fost deshisă de fostul Imperiul Japonez, la 24 august 1938, pe când se afla în cel de-al doilea război cu China.
La 24 august 1938, avioane de vânătoare japoneze au atacat un DC-2 al companiei China National Aviation Corporation în scopul uciderii fiului liderului de la Beijing de la acea vreme. Acesta însă ratase zborul şi evitase astfel moartea. Atacul s-a soldat cu moartea a 14 persoane, toate ucise în apele unui râu din care încercau să se salveze după o aterizare de urgenţă. Ironie a sorţii, acelaşi DC-2 a fost atacat din nou de japonezi, la 29 octombrie 1940. După acest atac, aparatul de zbor a rămas inutilizabil, iar nouă persoane şi-au pierdut viaţa.
La 30 iunie 1962, zborul Aeroflot SU902 Habarovsk-Moscova a fost oprit din cursă în teritoriul Siberiei. Regimul comunist de la Moscova nu a confirmat niciodată ipoteza cea mai probabilă a acestei dreme aeriene (84 de morţi), şi anume pierderea unei rachete în timpul unui exerciţiu militar care s-a intersectat cu avionul, un Tupolev Tu-104A.
Un caz similar s-a întâmplat în Franţa, la 11 septembrie 1968, când avionul care asigura zborul Air France 1611 Ajaccio-Nice a căzut în largul Antibes cu trei minute înainte de aterizare. Soldată cu 95 de morţi, prăbuşirea este pusă oficial pe seama unui incendiu şi pierderea controlului. Specialiştii şi mass-media au altă părere, evocând devierea de la traiectorie a unei rachete a armatei franceze. Preşedinţia Franţei se opune redeschiderii anchetei.
La 21 februarie 1973, zborul Libyan Arab Airlines 114 Tripoli-Cairo a greşit direcţia din cauza unor defecţiuni apărute pe fondul vremii nefavorabile. Avionul, un Boeing 727, a intrat în spaţiul aerian al Israelului, unde a fost interceptat de două avioane de vânătoare F-4 Phantom II. Somat să aterizeze, pilotul a ţinut cont în primul rând de problemele tehnice şi a încercat să se îndrepte spre Cairo. La ordinul şefului Statului Major al Armatei Israeliene, soldaţii au atacat aparatul de zbor, care era pilotat de un francez. Pilotul a încercat să efectueze o aterizare de urgenţă, dar avionul s-a prăbuşit în dune, o neînţelegere încheiată cu moartea a 108 persoane.
În seara zilei de 27 iunie 1980, zborul Itavia 870 Bologna-Palermo şi-a găsit destinaţia finală în mare, în apropiere de insula Ustica, lângă Sicilia. Toate cele 81 de persoane aflate la bord au rămas fără suflare. Suspiciunile au căzut imediat asupra unei rachete franceze implicate într-o serie de operaţiuni legate de trecerea prin zonă, sub ocolirea radarului, a avionului fostului dictator libian Muammar al-Gaddafi. Un conflict aerian fusese evitat atunci la limită.
La 1 septembrie 1983, zborul Korean Air 007 Anchorage-Seul a deviat de la traiectorie şi a pătruns într-o zonă interzisă, deasupra Uniunii Sovietice. În plin Război Rece, Boeing-ul 747 sud-coreean a fost considerat drept un avion-spion şi ţintit cu rachetă aer-aer sovietică. Cei 269 de pasageri şi membri ai echipajului au murit pe loc.
La 3 iulie 1988, zborul Iran Air 655 Teheran-Dubai a fost doborât de crucişătorul american USS Vincennes, care îl confundase cu un avion de vânătoare F-14 iranian. Atacul s-a soldat cu 290 de morţi.
Primele două decenii ale secolului XXI au cunoscut trei tragedii aeriene de acest fel.
La 24 octombrie 2001, zborul Siberia Airlines 1812 Tel-Aviv-Novosibirsk şi-a încheiat deplasarea în Marea Neagră din cauza unei rachete a Ucrainei care a pierdut direcţia în timpul unor exerciţii comune militare cu Rusia. O eroare care a costat viaţa a 78 de persoane.
La 17 iulie 2014, zborul MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur a fost doborât în sud-estul Ucrainei de o rachetă rusă lansată de separatişti proruşi din regiune. Autorii atacului au confundat Boeing-ul 777 aparţinând Malaysia Airlines cu un avion ucrainean de transport. Acuzată, Rusia nu şi-a recunoscut nici până acum vina în această dramă soldată cu moartea a 298 de pasageri şi membri ai echipajului.
După o serie de dezminţiri, armata iraniană a recunoscut în weekend că avionul Boeing 737 aparţinând companiei aeriene Ukraine Internatinal Airlines (UIA) a fost luat la ţintă şi distrus miercurea trecută din greşeală cu o rachetă iraniană. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit în acest incident produs la scurt timp de la decolarea de pe aeroportul din Teheran către Kiev.
Se încarcă comentariile...
