FMI: Renunţaţi la austeritate!

După ce majoritatea statelor europene au strâns cureaua, unele chiar la îndemnul FMI, şefa instituţiei le sfătuieşte să renunţe la stricteţe. Poziţia noului director al FMI a dus la noi căderi pe burse la începutul unei săptămâni extrem de dificile pentru finanţele europene.

Franţuzoaica Christine Lagarde, actualul director general al Fondului Monetar Internaţional, pare că a „întors armele". Lagarde, fost ministru al Economiei şi Finanţelor în Franţa, i-a sfătuit pe europeni să lase deoparte măsurile de austeritate şi să pună în aplicare măsuri de stimulare a economiilor, a declarat ea într-un interviu pentru publicaţia „Der Spiegel".

Ar fi singura soluţie, de vreme ce economia globală pare să intre într-o spirală descendentă. „A existat o criză clară de încredere care a agravat situaţia considerabil. Trebuie luate măsuri pentru a ne asigura că spargem cercul vicios", a avertizat ea. „Paleta de politici disponibile este mult mai îngustă acum, din cauză că o mare parte din muniţie a fost consumată în 2009. Dar, dacă guvernele, instituţiile şi băncile centrale lucrează împreună, vom putea evita recesiunea", a declarat Lagarde pentru „Der Spiegel". Şefa FMI s-a adresat în special Germaniei, care are „mijloacele de a stimula cererea".

Comentariile oficialului FMI vor întinde probabil nervii coaliţiei de la Berlin, în condiţiile în care cancelarul Angela Merkel consideră că disciplina financiară - reducerea deficitelor şi a datoriilor - este singura soluţie pentru revitalizarea economiilor.

Crezi că vremea măsurilor de austeritate a trecut, sau ar trebui continuăm politicile de disciplină financiară?

Cu un ochi şi la SUA

În urmă cu o săptămână, acelaşi oficial îi îndemna pe europeni să-şi recapitalizeze băncile, pentru a le proteja de pierderile suferite de la începutul crizei datoriilor suverane. Şefa FMI a emis acelaşi avertisment şi pentru SUA. Washingtonul trebuie să renunţe şi el la politica de austeritate fiscală şi să facă infuzii de capital în economie. „SUA au suficient spaţiu de manevră pe termen scurt pentru a aplica măsuri de stimulare a creşterii şi de creare a locurilor de muncă", a explicat Christine Lagarde. Totuşi, ea a precizat că nu aşteaptă ca statele să îşi crească şi mai mult îndatorarea pentru a combatele efectele crizei datoriilor.

Borroso o contrazice

Oficialii UE nu sunt de acord cu poziţia franţuzoaicei. Şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a exclus riscul ca Eurozona să se îndrepte către o nouă recesiune. El a subliniat că „ultimele estimări ale Comisiei Europene arată că va exista o creştere moderată". Un alt avertisment a venit însă de la Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene: „BCE nu poate substitui guvernele". Cu alte cuvinte, BCE nu este în poziţia de a continua pe termen lung politica de cumpărare de obligaţiuni a unor state aflate în dificultate (în ultimele săptămâni, acţiuni italiene în valoare de 35 de miliarde de euro), mai ales că mai mulţi înalţi oficiali germani au calificat-o drept „ilegală".

Săptămână de foc

Avertismentele nici că puteau veni într-un moment mai prost. În această săptămână, Italia se va confrunta cu o scadenţă dureroasă: va tredbui să găsească 14,6 milairde de euro pentru a plăti o parte din datorii în următoarele zile şi alte 62 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii. Tot în această săptămână, se aşteaptă decizia Curţii Constituţionale din Germania pe tema legalităţii mecanismului de salvare a zonei euro.

Nervozitatea exista deja pe pieţe încă de vineri, când trimişii FMI şi ai UE au părăsit în grabă Atena acuzând guvernul lui Giorgios Papandreu că nu respectă termenii împrumutului (printre aceşti termeni se numărau şi măsuri de austeritate la care şefa FMI vrea acum ca Europa să renunţe).

„În ceea ce priveşte Europa, recomandăm statelor să îşi ajusteze programele de austeritate, ţinând cont că situaţia s-a modificat şi să aibă în vedere măsuri de relansare a creşterii economice."
Christine Lagarde
şefa FMI

Bursele lumii se prăbuşesc

Comentariile făcute duminică de Lagarde au produs o nouă furtună pieţele financiare. Toate bursele din lume - din Asia şi până în Europa - au suferit pierderi importante încă de la deschidere, ca urmare a poziţiei promovate de directorul general al FMI, dar şi a altor temeri, precum cea că sectorul locurilor de muncă din SUA nu va creşte suficient de repede, dar şi că BCE va micşora rata dobânzii. Afectate au fost şi obligaţiunile italiene, dar şi euro, care a ajuns la un minim istoric în raport cu dolarul. Petrolul Brent a scăzut la Londra cu 75 de cenţi, ajungând la 111,58 dolari barilul.

Indicele parizian - CAC 40 - a avut o cădere de 4,6% ieri, dar aceasta mai degrabă pe fondul temerilor născute săptămâna trecută de Christine Lagarde, când a cerut recapitalizarea băncilor europene. Ieri, preşedintele Federaţiei bancare franceze a recunoscut, într-o declaraţie pentru „Le Figaro", că există tensiuni în ceea ce priveşte refinanţarea băncilor franceze pentru operaţiunile pe care le fac în dolari. La Bursa din Londra, indicele FTSE 100 a căzut cu 101,33 de puncte (2,9%), încă de la începutul şedinţei de tranzacţionare. Indicele german DAX a pierdut 4,7%. În Asia, indicele japonez Nikkei a pierdut 1,89%, iar cel sud-coreean - 4,39%.

Marile victime - băncile

Probleme nu au avut doar indicii bursieri, ci şi acţiunile unor bănci europene. Astfel, acţiunile Royal Bank of Scotland au scăzut cu 7,4%, iar cele ale Barclays cu 5,5%. Deutsche Bank a pierdut 8.84%, iar Commerzbank 5,88%, în timp ce acţiunile  Societe Generale şi-au pierdut 8,73% din valoare şi cele ale  BNP Paribas - 7,35%.

Iar pierderile ar putea fi şi mai mari - autorităţile britanice şi cele americane au declanşat investigaţii la adresa unor bănci europene şi americane pentru rolul jucat în criza subprimelor în 2008 (faptul că şi-au sfătuit clienţii să investească în active toxice). Investitorii au preferat astfel să stea departe de acţiunile bancare şi să se refugieze în obligaţiunile germane şi aur. În plus, criza datoriilor suverane din Europa va afecta ani la rând profiturile băncilor şi îi va ucide pe actorii mai slabi din acest sector a atras atenţia şeful executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann. 

Wall Street-ul a scăpat ieri de pierderi, fiind închis din pricină de sărbătoare naţională: Ziua Muncii. Dar nu va fi o bucurie pe termen lung, mai ales că Ministerul Muncii a anunţat că în august nu au fost create locuri de muncă noi în SUA. Este cea mai dezastruoasă raportare din ultimele 11 luni, în condiţiile în care investitorii se aşteptau să vadă cel puţin 93.000 de locuri de muncă nou-create.

Italia fentează austeritatea

Premierul Silvio Berlusconi dă cu piciorul vestei de salvare pe care i-au aruncat-o BCE şi UE. La presiunea populaţiei şi a liderilor locali, Berlusconi a subţiat pachetul cu măsuri de austeritate cerut de Bruxelles. A renunţat la supraimpozitarea bogaţilor şi a ignorat în totalitate privatizarea companiilor de stat cerută de UE. Aceasta înseamnă că 5 miliarde de euro, economii destinate reechilibrării bugetare s-au dus pe apa sâmbetei.

Angela Merkel, taxată la vot pentru criza euro

Conservatorii Angelei Merkel au înregistrat o înfrângere de proporţii la alegerile regionale din landul Mecklenburg Pomerania Inferioară. Victoria aparţine social-democraţilor (SPD) care au obţinut, potrivit rezultatelor parţiale, 35,7% din voturi, în creştere cu peste 6 % faţă de scrutinul din 2006. CDU a primit 23,1% din voturi, în scădere cu peste 4%. Partenerii de coaliţie, liberalii (FDP) nu au trecut pragul electoral de 5%, ieşind din parlamentul regional. Au intrat însă extremiştii de la NPD.

Conservatorii susţin că eşecul din landul care a propulsat-o pe Merkel în funcţia de cancelar nu a fost cauzat de nemulţumirea populaţiei faţă de modul în care coaliţia a administrat criza euro. „The Economist" are altă părere. Publicaţia aminteşte că poziţia unui coleg de partid al cancelarului, Bernd Lampe, cu vechime şi el în CDU. El susţine că germanii se tem de criza din zona euro şi de ajutoarele financiare pe care Germania e nevoită să le facă. Ba chiar se tem mai mult de criză decât de şomaj, indică sondajele de opinie. 

Potrivit unui studiu al „Forschungsgruppe Wahlen", doar 30% din germani cred că situaţia economică se va îmbunătăţi, faţă de 50% câţi erau în iunie.