Femei care moştenesc politica lumii

Martine Aubry, Keiko Fujimori ori Yingluck Shinawatra sunt doar câteva exemple de continuitate ale unor familii cu tradiţie politică.

Începe era femeilor în politica, economia şi cultura mondială? Aşa s-ar părea, judecând după numărul femeilor care au fost propulsate în ultima vreme în funcţii-cheie pe mapamond. Cel mai prestigios cotidian al lumii, „New York Times", şi-a numit primul redactor-şef femeie din istoria sa de 160 de ani - pe Jill Abramson. Cel mai important competitor? Nimeni alta decât Arianna Huffington, preşedinta grupului media Huffington Post şi „regina" websiteurilor americane. La şefia celei mai mari organizaţii financiare a lumii - FMI - a fost aleasă, tot pentru prima dată, o femeie - franţuzoaica Christine Lagarde.

Filmul despre uciderea lui Osama bin Laden este făcut de o femeie-regizor, deja încoronată cu Oscar: Katryn Bigelow, iar pelicula este produsă cu ajutorul lui Amy Pascal, copreşedinta Sony Pictures. O „specie" aparte este însă cea a femeilor ajunse în cele mai înalte funcţii politice. Multe dintre ele au călcat pe urmele taţilor, fraţilor sau soţilor şi s-au ridicat cel puţin la nivelul lor, demonstrând că le moştenesc tenacitatea. Au adus însă şi ceva în plus: mai multă moderaţie şi mai multă diplomaţie. Ziarul „Adevărul" vă prezintă câteva dintre cele mai importante „moştenitoare" ale
politicii mondiale.

 2. Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, şi soţul său, fost preşedinte, Bill

O „urmaşă" care provoacă mare agitaţie în prezent pe scena politică europeană este Martine Aubry, lidera socialiştilor francezi, nimeni alta decât fiica lui Jaqcues Delors (printre altele, fost ministru al Economiei şi preşedinte al Comisiei Europene între 1985 şi 1994). Primar al oraşului Lille, intrată recent în cursa pentru prezidenţialele din 2012, Aubry a anunţat că va încerca să obţină nominalizarea partidului ei pentru alegerile primare (ce urmează să aibă loc în octombrie).

3. Preşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, şi soţul său Nestor, fost preşedinte

Odată făcut acest anunţ, Martine Aubry pare să fi deschis cutia Pandorei, din care au început să circule (pe internet) atacuri de o virulenţă ieşită din comun, care nu au fost semnalate niciodată până în prezent în campaniile electorale din Franţa. Ea s-a pomenit brusc în vârtejul unor insulte suburbane care au determinat-o să-i ameninţe cu justiţia pe autori. „Alcoolică", „lesbiană", „atinsă de o tumoare la creier", „cu un soţ beţiv", „măritată cu un avocat islamist" sunt doar câteva dintre „drăgălăşeniile" care circulă în prezent pe web la adresa liderului socialist.

Autorii acestor „aprecieri" nu par să mai ţină cont de rolul, deloc de neglijat, pe care l-a jucat tatăl său, Jacques Delors, pe scena politică internaţională. În timpul mandatului său, Europa a adoptat Actul unic european care a deschis calea pieţii unice, a semnat acordurile de la Schengen şi Tratatul de la Maastricht, considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai noii arhitecturi europene. 

„Moştenitoarea extremei-drepte"

„Frontul naţional nu e nici de dreapta, nici de stânga", susţine, în dezacord cu restul lumii, Marine Le Pen, o altă descendentă dintr-o familie cu rădăcini politice. Lideră, din ianuarie 2011, a formaţiunii de extremă-dreapta Frontul naţional din Franţa, de profesie avocat, Marine Le Pen i-a succedat în această funcţie tatălui său, Jean-Marie Le Pen, intrând în Front în 1986, pe când avea doar 18 ani. Se declară apărătoare a laicităţii şi critică „islamizarea" Franţei.

Principiul laicităţii „este esenţial", mai susţine Marine Le Pen (supranumită „moştenitoarea extremei-drepte franceze"), care condamnă finanţarea publică a moscheilor. Cei care nu-i agreează politica şi luările de poziţie prea radicale spun că, în realitate, apărarea laicităţii pe care o predică fiica naţionalistului Le Pen se reduce doar la criticarea islamului.

4. Lidera Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, şi tatăl său, Jean-Marie Le Pen

Keiko Fujimori, ambiţii zadarnice

Fiica cea mică a fostului preşedinte peruan Alberto Fujimori, Keiko (36 de ani), şi-a încercat norocul la prezidenţialele din 2011, ajungând pe poziţia a doua (alegerile au fost câştigate, cu 51%, de Ollanta Humala). Deşi în prezent Alberto Fujimori nu mai ia parte la viaţa politică, ispăşind o pedepsă de 25 de ani de închisoare pentru abuz de putere, corupţie şi încălcarea drepturilor omului, el reprezintă încă o amintire persistentă în memoria colectivă a peruanilor.

Reales pentru un al treilea mandat în anul 2000, Fujimori a fost deopotrivă blamat şi admirat (Keiko încercând să tragă avantaje politice din această situaţie). Despre el se spune că a reuşit să vină de hac unei inflaţii galopante, care pusese pe butuci economia statului şi să „domolească" mişcarea de gherilă. În egală măsură, însă,  Fujimori a rămas în istoria statului peruan drept un acerb vrăjmaş al drepturilor omului. Acesta este unul dintre motivele pentru care fiica sa nu a reuşit să obţină un scor câştigător la alegeri. 

Shinawatra, familie de prim-miniştri

Un loc aparte în peisajul politic internaţional îl deţine, fără doar şi poate, familia actualului premier al Thailandei, Yingluck Shinawatra (44 de ani). Cea mai mică dintre nouă fraţi, Yingluck este sora mai mare a cunoscutului om politic Thaksin Shinawatra, la rândul său prim-ministru al Thailandei între 2001-2006.

În 2011, ea candidează din partea opoziţiei (şi câştigă) postul de prim-ministru. Un amănunt deloc lipsit de importanţă: în campania electorală, unul dintre consilieri a fost americanul Mark Penn. În calitate de consilier strategic, acesta a făcut parte din două echipe de nota zece: cea a lui Tony Blair şi cea a lui Hillary Clinton. Astfel, Yingluck Shinawatra a avut parte de o campanie electorală orchestrată la milimetru. Titulară a unui master în administraţia publică luat la Universitatea Kentucky din SUA, ea a urmat mai multe stagii de pregătire în diversele firme ale imperiului familial.

5. Keiko Fujimori (Peru) şi tatăl său, dictatorul Alberto Fujimori

Margaret Thatcher a Coreii de Sud

Park Geun-hye este o prezenţă inedită pe scena social-politică a Coreii de Sud. Fiica fostului dictator militar Park Chung-hee (care a condus Coreea de Sud între 1961 şi 1979, fiind asassinat de şeful serviciilor secrete), ea a fost nevoită să joace, timp de mai mulţi ani, rolul de primă-doamnă a ţării, după ce mama ei a fost ucisă în 1970. Fostul lider Park Chung-hee este considerat un erou naţional în rândul partizanilor dreptei radicale. Geun nu pierde nicio ocazie să spună că este mândră de moştenirea politică lăsată de tatăl său, despre care se spune că a marcat începutul boomului economic sud-coreean.

După alegerile prezidenţiale din 2007, actualul preşedinte Lee Myung-bak formează un guvern alcătuit din apropiaţi, din care însă Park Geun-hye nu face parte. Comentatorii scenei politice sud-coreene spun că popularitatea evidentă de care Park Geun-hye s-a bucurat de-a lungul deceniilor a scăzut după ce ea şi-a manifestat opoziţia faţă de linia politică a preşedintelui Myung-bak. Cu toate acestea, este dată drept favorită pentru următoarele alegeri prezidenţiale din 2012.

Numeroşi sud-coreeni sunt convinşi că nimeni nu o va putea opri pe Park din drumul său spre câştigarea viitorului scrutin. Tenace, este considerată „Margaret Thatcher a Coreii de Sud", hotărâtă, cu principii politice clare, şi totuşi stăpânind bine arta compromisului. Spre deosebire de fiica peruanului Alberto Fujimori, Park are toate şansele să continue într-un mod mai fericit istoria familiei sale. Dacă va reuşi, la sfârşitul anului viitor va deveni cea mai puternică femeie din Asia.

Neveste din familii politice

Un rol insolit îl joacă pe scena politică internaţională şi Cristina Kirchner, actualul preşedinte al Argentinei, care a fost aleasă încă din primul tur de scrutin în octombrie 2007. Avocat de profesie, ea a fost învestită în funcţia supremă în stat în decembrie 2007, succedându-i soţului (fostul preşedinte Nestor Kirchner). Încă de la începutul mandatului, Cristina Kirchner a intrat în conflict cu Vaticanul, pentru că a susţinut dreptul femeilor la avort, într-o ţară majoritar catolică.

Un „uragan" politic: Hillary Clinton

Fosta primă-doamnă a Statelor Unite, între 1993 şi 2001, Hillary Clinton a figurat de cinci ori pe lista cu cele mai influente personalităţi ale lumii, iar în 2010 revista „Forbes" a plasat-o pe locul cinci al clasamentului celor mai puternice femei din lume. Este considerată de mulţi analişti politici drept una dintre cele mai strălucite figuri din întreaga istorie a Statelor Unite. Deşi numele lui Hillary Clinton a figurat în mai multe anchete judiciare, cariera ei politică nu a avut de suferit, astfel că la 1 decembrie 2008 preşedintele Barack Obama o numeşte secretar de stat al SUA. Americanii îi păstrează o amintire vie şi plină de simpatie, în special pentru modul în care ambiţioasa soţie a lui Bill Clinton, reuşit să iasă din stânjenitoarea poveste „Monica Lewinsky".

6. Yingluck Shinawatra (actual premier în Thailanda) şi fratele său, Thaksin, fost premier

Deschizătoare de drumuri: Merkel

Cancelarul Angela Merkel este supranumită „Doamna de fier a Germaniei", aluzie la o altă figură de excepţie a scenei politice internaţionale - Margaret Thatcher. Merkel a devenit cancelar la 22 noiembrie 2005, în fruntea unei „mari coaliţii", fiind prima femeie care ocupă acest post în Germania. Din 2006 şi până în 2009, publicaţia americană „Forbes" o plasează în fruntea listei cu cele mai puternice femei din lume.

Dilma Roussef conduce Brazilia

Economistă de succes, şef de cabinet între 2005 şi 2010 al fostului preşedinte brazilian Lula da Silva, Dilma Vana Roussef este prima femeie aleasă la cârma celei de-a opta economii mondiale.

Dalia Grybauskaite „domneşte" în Lituania

Este preşedinte al ţării baltice din iulie 2009, după ce a ieşit învingătoare în alegeri cu procentaj considerabil: 69% din sufragii. În 2001 a fost numită ministru de Finanţe, iar în 2004 a devenit primul comisar european lituanian.

Tarja Halonen, două mandate

Până să ajungă preşedintele Finlandei (în martie 2000), Tarja Kaarina Halonen a deţinut funcţia de ministru de mai multe ori între 1987 şi 2000. În 2000 este aleasă preşedinte prin sufragiu universal şi devine prima femeie care accede la acest post în Finlanda. În 2006 câştigă un al doilea mandat.

Figură controversată

Zury Rios Montt, născută în ianuarie 1968, este fiica fostului dictator militar din Guatemala Efrain Rios Montt. Zury îşi menţine legăturile cu lumea politică prin intermediul Partidului Frontul republican din Guatemala. Despre tată ei, pe care-l admiră „fără limite", spune că este „inspiraţia ei".

Cele mai puternice din lume

Clasamentul „Forbes" al femeilor considerate cele mai puternice din lume este bazat pe influenţa politică şi economică pe care aceste personalităţi feminine îl au asupra mass-media. În afară de lumea politică şi a afacerilor, topul se mai referă şi la succesele obţinute de femei în alte domenii de interes şi de impact major, cum ar fi cel muzical. În topul pe anul 2010, prima-doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, se află pe primul loc.
1. Michelle Obama - SUA
2. Sonia Gandhi - India
3. Oprah Winfrey -SUA
4. Angela Merkel - Germania
5. Hillary Clinton - SUA
6. Indra Nooyi -SUA
7. Lady Gaga -SUA
8 .Gail Kelly - Australia
9. Beyonce Knowles - SUA
10. Ellen DeGeneres - SUA