Expediţia războinică a unui trib amazonian pentru a-şi salva pământurile: „Un invadator ne-a spus că nu sunt băştinaşe”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O populaţie băştinaşă din Amazon nu mai aşteaptă măsurile guvernamentale care să oprească incendiile şi defrişările ilegale, hotărând să acţioneze pe cont propriu mai ales că este vorba de pâmântul lor luat cu asalt fără nici un drept.

Sarcina de a proteja teritoriile băştinaşe Trincheira Bacajá întinse pe 1.652.000 de hectare ale comunităţii Xikrin, care au fost recunoscute oficial de Brazilia în anii 2000, ar trebui să revină poliţiei federale, dar autorităţile nu sunt încurajate să facă acest lucru chiar prin politica preşedintelui brazilian care vorbeşte împotriva acestor triburi şi cerinţelor lor mult prea mari.

Inarmaţi cu puşti şi bastoane, grupurile de războinici au mers pe urmele lăsate de invadatori, tăietori de lemne şi fermieri, şi anume pământ ars şi arbori tăiaţi, şi, găsindu-le colibele, i-au dat afară de pe pământuri şi le-au confiscat drujbele şi alte instrumente. După ce au măturat de invadatori vastele teritorii ale statului Para, s-au întors acasă unde au arătat familiilor clipuri cu rezultatele expediţiei lor războinice.

„De ce ne protejăm pământurile? Ca să putem vâna. Pentru ca fiii şi nepoţii noştri să poată trăi fără griji aici”, a spus unul dintre cei mai bătrâni războinici, în cursul unei ceremonii de celebrare a întoarcerii grupului format din zeci de oameni.„Doar odată cu moartea mea oamenii albi (kuben) vor reuşi să ocupe aceste teritorii”.

„Populaţiile băştinaşe nu vorbesc limba noastră, dar au reuşit să pună mâna pe 14 la sută din teritoriile noastre”, a spus preşedintele brazilian Jair Bolsonaro recent, după ce la o întâlnire cu guvernatorii statelor a spus că comunităţile băştinaşe servesc intereselor unor puteri străine, scopul fiind de „a ne împiedica dezvoltarea”.

„Un invadator ne-a spus că pământurile sunt la îndemâna tuturor, că Bolsonaro le-a dat acces la ele, că acestea nu sunt băştinaşe”, a spus Bekara Xikrin, şeful de trib al satului Rapkô.

„I-am spus: acest băştinaş nu doreşte de ajutor, vechii războinici nu îl doresc. Tăierile pădurilor nu sunt permise aici”, a spus şeful de trib după ce acel „invadator” a pretins că le oferă ajutor la cultivarea pământurilor.

Potrivit Folha de Sao Paolo, primele pătrunderi pe teritoriile băştinaşe au avut loc la mijlocul anului trecut când  tăietorii de lemne au momit un şef de trib şi şi-au croit drum de acces către pădure. Apoi au venit şi speculanţii de terenuri care le-au împărţit în parcele de pământ pentru a le revinde.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite