Un  foarte util şi complex exerciţiu de deviere a orbitei unui asteroid a avut loc la ediţia de anul acesta, a 4-a, a Conferinţei pe Probleme de Apărare a Planetei, organizată  sub auspiciile Academiei Internaţionale de Astronautică, între 13-17 aprilie la Frascati, în Italia, unde Agenţia Spaţială Europeană are un centru de cercetare.

Pericolul pe care îl prezintă asteroizii este subestimat de publicul larg , din cauza lipsei de informaţii din spaţiul public. Oamenii de ştiinţă şi astronauţii fac eforturi de identificare, inventariere şi concepere de metode ştiinţifice de deviere a lor. Ei atrag atenţia că aceste obiecte naturale pot distruge Pământul dacă au diametrul  mai mare de 400 de metri şi cad pe planeta noastră.

Conferinţa a reunit 250 de participanţi – oameni de ştiinţă, cercetători de la NASA, ESA- Agenţia Spaţială Europeană, laboratoare de cercetare şi institute, precum şi  3 astronauţi:  americanul Thomas (Tom) Jones, rusul Oleg Atkov  şi Dumitru Dorin Prunariu, singurul astronaut român.

Tom Jones are la activ 4 misiuni spaţiale, este fost pilot al  U.S. Air Force, om de ştiinţă şi în prezent deţine şi funcţia de preşedinte al comitetului pe probleme de  corpuri cereşti cu potenţial de impact cu Pământul (NEO) din cadrul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, asociaţie internaţională care reuneşte aproape 400 de astronauţi din 36 de ţări.

Tom Jones promovează extinderea frontierei umane în spaţiu. El se bucură de progresul înregistrat în ultimii ani de oamenii de ştiinţă în identificarea şi simularea de scenarii de deviere a orbitei asteroizilor:

“S-au făcut progrese mari de către NASA şi alte organizaţii din lume în identificarea corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul, am văzut asta pe parcursul acestei conferinţe. Acum se pot descoperi circa  2000 asteroizi pe an ceea ce este mult pentru ultimii 2 ani. Avem telescoape mult mai performante, găsim mai repede asteroizii şi în număr mai mare. Va trebui poate să plasăm un telescop în spaţiu  pentru observaţii pentru a completa observaţiile de pe Pământ”.

Tom Jones  promovează misiunile cu echipaj  uman care să  abordeze corpuri cereşti cu potenţial de impact cu Pământul, precum şi utilizarea economică a resurselor de pe aceste corpuri. El consideră că  “trebuie să extindem frontierele în Spaţiu, cel puţin până la Lună, şi aceleaşi vehicule ne pot duce la asteroizii  care au potenţial de impact cu Pământul.  Ajungând la Lună putem vedea aceşti asteroizii.  Pe de altă parte putem folosi abilităţile umane pentru a extrage resurse din asteroizi, pentru că aceştia deţin multe materii prime. Putem concepe roboţi care să analizeze zone de pe asteroizi. Deocamdată aceştia nu sunt destul de performanţi ca să proceseze materiile prime. Se pare că toată lumea speră să ajungem pe Marte până în 2040, dar totul depinde de fondurile de care dispun şi partenerii internaţionali. Azi nu deţinem încă tehnologia de a  ajunge pe Marte. Dar putem face practică pe asteroizii  care au potenţial de impact cu Pământul, e mai uşor, misiunea îţi ia un an sau şase luni în loc de trei ani”.

Companiile sunt încurajate să se implice în activităţi legate de asteroizii  care au potenţial de impact cu Pământul: “Cred că se pot face bani, profit, din corpurile  care au potenţial de impact cu Pământul. Companiiile private se pot implica în multe activităţi cosmice precum telecomunicaţii şi construcţia de sateliţi…Apoi în producerea de energie solară. Ideea este să ajungi să direcţionezi  energia solară spre Pământ. Staţiile spaţiale, la scară mică, dovedesc faptul că putem produce energie la scară mare pe orbită. Dacă trimitem oameni pe Marte vom avea nevoie de multă energie pentru navele spaţiale, şi ideea este să o producem acolo în spaţiu, nu pe Pământ. O parte din resurse pot fi luate din asteroizi. Asta ar putea fi o afacere  pentru firme private care să o producă şi să o vândă la preţ mai redus agenţiilor spaţiale cum ar fi cele din SUA, Rusia, Europa, Japonia etc. Referitor la exploatarea resurselor de pe asteroizi Japonia şi China şi-au exprimat interesul de a folosi astfel de resurse, urmând să înceapă cu cele lunare”.

“Atunci când vorbim despre apărarea Planetei, cel mai important este să găsim cât mai repede corpurile cereşti cu potenţial de impact cu Pământul, să le inventariem şi să concepem misiuni de deviere a orbitei lor”, spune  Rob Landis, Şef de Operaţiuni la NASA.“Cel mai important este să finalizăm inventarierea corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul.  NEO CAM şi NEO WISE, navele telescop, ne permit să vedem în infraroşu, ceea ce nu putem observa de pe Pământ, deoarece corpurile cereşti cu potenţial de impact cu Pământul sunt întunecate,  dar reflectă radiaţii în infraroşu. Finalizăm inventarul utilizând spectrul infraroşu.  NEO WISE nu a fost optimizat, iniţial trebuia să servească doar drept echipament astrofizic, dar este utilizat acum şi pentru căutarea corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul ”.

NEOCam este o misiune cosmică având echipament video cu detectoare în infraroşu,  care va fi plasată în punctul Langrange L1 între Pământ şi Soare, permiţând vizualizarea unei mari porţiuni din spatiul din apropierea Pământului,  şi putând descărca date şi imagini complete în cantitate mare pentru a analiza corpurile cereşti  în mişcare.  La finalul primei misiuni NEOCam, în 5 ani deci, se vor descoperi aproximativ 75%  din asteroizii  cu potenţial de impact cu Pământul cu diametrul mai mare de 140 m. În total, misiunea va spori numărul de corpuri cereşti cu potenţial de impact cu Pământul cunoscute cu încă 200000.

NEOWISE (Wide-field Infrared Survey Explorer - WISE), este echipamentul NASA lansat în 2009 care explorează cerul în patru benzi de radiaţii infraroşii, de  3.4, 4.6, 12 şi 22 microni. Obiectivul ştiinţific al NEOWISE este de a identifica şi descrie asteroizii  şi cometele cu potenţial de impact cu Pământul. In prima sa perioadă de funcţionare NEOWISE a furnizat comunităţii ştiinţifice detectarea a 158.000 de corpuri cereşti mici, incluzând mai mult de 34.000 de noi descoperiri.  În primul an au fost observate peste 10.000 de corpuri mici, inclusiv sute de corpuri cereşti cu potenţial de impact cu Pământul pentru care se poate calcula diametrul.  Identificarea se face în infraroşu pe baza emisiilor termice.

Publicul larg şi companiile private trebuie să înţeleagă că “un asteroid de 400 de metri înseamnă distrugerea planetei. Oamenii se plâng acum de schimbări climatice, însă ce ar însemna însă ca planeta sa fie distrusă ?…. “. Sugestia lui Rob Landis este ca  “firmele să conceapă detectoare în infraroşu. Pentru  NEO WISE şi NEO CAM am lucrat cu firme private…”

Rob Landis subliniază că  “schimbul de date şi cooperarea internatională în privinţa corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul sunt cruciale. Referitor la înfiinţarea IAWN - International Asteroid Warning Network (Reţeaua Internaţională de Avertizare privind Asteroizii) în cadrul Naţiunilor Unite,  Dumitru-Dorin Prunariu a ajutat mult la acest lucru (N.R. Dumitru-Dorin  Prunariu a fost preşedintele  COPUOS – Comitetul ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic, iar în prezent este preşedintele filialei europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului, şi activează în  comisii de specialitate ale ONU şi ESA). Când aflăm de un potenţial pericol, informăm întreaga lume prin toate metodele, social media, Internet etc…Când identificăm corpuri cereşti cu potenţial de impact cu Pământul, programul Sentry conceput de Jet Propulsion Laboratory, aparţinând NASA, face o determinare precisă prin 2 metode distincte, pentru a valida reciproc rezultatele”.

De la Conferinţa din  2013 s-au făcut multe progrese în identificarea corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul şi în cooperarea internaţională. Numărul corpurilor descoperite anual creşte: 1500 în 2014, şi  probabil vor fi 2000 în 2015.

Dumitru Dorin Prunariu, singurul astronaut roman, membru  al Academiei Internaţionale de Astronautică, preşedintele filialei europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, fost preşedinte al COPUOS  din cadrul ONU şi fondator al mai multor structuri care se ocupă cu protecţia planetei printre care recenta  IAWN, consideră că  “firmele private pot contribui la salvarea planetei implicându-se în identificarea pericolelor, furnizarea de tehnologie, telescoape…Observaţiile de la sol  sunt primul pas în  identificarea corpurilor cereşti cu potenţial de impact cu Pământul. Am auzit de nenumărate ori la această conferinţă:  Trebuie identificate! Trebuie identificate! Inainte să ne lovească.  Reţeaua IAWN este foarte importantă.  Am văzut la conferinţă că astronomi pasionaţi, nu doar experţi NASA, au identificat asteroizi cu potenţial de impact cu Pământul cu ajutorul telescoapelor lor. Oamenii de ştiinţă caută metodele de deviere a orbitelor acestora:  prin impact cinetic, tractatoare gravitaţionale, deflecţie nucleară, dar pentru a le devia orbita trebuie să le cunoaştem parametrii geofizici ….De aceea exerciţiul de simulare pe care îl facem acum, aici la conferinţă, este extrem de important. Sugerez tuturor să meargă pe site-ul conferinţei la simularea concepută de JPL NASA şi să lucreze pe ea şi să ne dea feedback. Oamenii trebuie să fie conştienţi că dincolo de orice problemă de pe Pământ, avem o problemă şi mai mare – dispariţia planetei dacă ne loveşte un corp ceresc cu diametrul mai mare de 400 de metri”.

Reprezentanţii JPL al NASA, prezenţi la Frascati, au conceput o aplicaţie pentru a simula diverse metode de deviere a asteroizilor în funcţie de parametri acestora. Aplicaţia se poate accesa liber pe Internet: http://neo.jpl.nasa.gov/nda/,    de asemenea  scenariul unoi simulări: http://neo.jpl.nasa.gov/pdc15/tour.html . Conform scenariului, un asteroid este descoperit la 13 aprilie 2015, în prima zi a conferinţei, are  magnitudinea  de 20,9, inclinarea orbitei -39 de grade şi având direcţia  sud. Este denumit "2015 PDC” şi considerat cu potenţial de impact cu Pamântul. Distanţa de la Soare este de 1,77 unităţi astronomice, perioada orbitei de  864 zile (2,37 ani). Orbita se apropie de Pământ similar asteroidului de la Celiabinsk (15 februarie 2013).

Participanţii la conferinţă au fost extrem de activi. Împărţiţi în 4 grupe: liderii lumii, state care sunt direct afectate de impact, state care nu sunt direct afectate, consultanţi şi mass media, ei au oferit soluţii tehnice menite a preveni impactul care ar putea distruge un continent sau întreaga planetă. 

Articol redactat de Marcela Ganea, jurnalist international, pentru Geopolitics.ro.