EXCLUSIV Jonathan Haidt, unul dintre cei mai mari gânditori ai lumii: Unele civilizaţii sunt capabile să interacţioneze în mod destul de paşnic, altele nu

Jonathan Haidt,profesor la   New York University FOTO Miller Center of Public Affairs

Într-un interviu interviu în exclusivitate pentru ‘’Adevărul’’,  profesorul american Jonathan Haidt , inclus de revista „Foreign Policy“ în tot 100 Gânditori global, examinează originile moralităţii şi ale conflictelor umane şi concluzionează că, în esenţă, suntem cu toţii tribali. Autor al cărţii „Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia“, Haidt explică rolul pe care politica şi religia îl joacă în coagularea societăţilor umane.

Adevărul:  Potrivit oamenilor de ştiinţă, conflictele religioase divizează societatea de peste două mii de ani. Un nou studiu antropologic, al unor situri arheologice mexicane datând din anul 700 înainte de Hristos, a demonstrat că religia nu a unit societăţile statale timpurii aşa cum nu o face nici în zilele noastre. Care ar fi explicaţia acestui fenomen?

J.H: Nu sunt la curent cu acest studiu; se pare că practicile religioase datează de mai bine de 50.000 de mii de ani, înainte ca oamenii să migreze din Africa. Religia uneşte grupurile, grupuri care deseori intră în competiţie cu alte grupuri- deseori în mod violent. Deci dacă civilizaţiile mexicane timpurii au experimentat războaie religioase, inclusiv războaie civile religioase, atunci înseamnă că erau asemenea nouă, oamenilor moderni. 

Adevărul:  Este o realitate faptul că multe dintre crimele abominabile, de-a lungul istoriei, au fost comise în numele religiei. De ce unii oamenii care se autointitulează ‘’ai lui Allah, ai lui Dumnezeu sau indifferent cum le place să-l numească pe cel Atotputernic’’ sunt atât de predispuşi la vărsarea de sânge?   

J.H Majoritatea aşa numitelor crime în numele religiei au legătură, de obicei, cu teritorii/pământuri sau cuceriri. Sinucigaşii care se aruncă în aer o fac de obicei împotriva puterilor ocupante. De obicei, oamenii nu-i omoară pe alţii doar pentru că au credinţe diferite, fără să existe şi un alt conflict la mijloc. Religia este de obicei un principiu organizator al conflictului, dar nu este, de obicei, ceea ce-i motivează în primă fază.

Adevărul:  Elitele au fost cele care au ajuns să domine viaţa religioasă şi au controlat legăturile dintre comunităţi şi bunurile lor. Există voci care ar putea spune că lucrurile nu s-au schimbat nici astăzi. Cum ar putea religia să fie pusă în practică pentru binele tuturor?   

‘’Atunci când există o religie de stat şi nu există competiţie, rezultatele pe care le obţii tind să fie unele mai urâte.’’

Cine este Jonathan Haidt

JONATHAN HAIDT (n. 19 octombrie 1963, New York) este titularul Catedrei Thomas Cooley de Ethical Leadership la Stern School of Business, New York University. A absolvit Magna Cum Laude, în anul 1985, Facultatea de Filozofie a Universităţii Yale. Şi a luat doctoratul în psihologie socială la University of Pennsylvania în 1992, apoi a predat vreme de 16 ani la University of Virginia. 

Este autorul a două cărţi de succes, The Happiness Hypothesis: Finding Modern Truth in Ancient Wisdom (2006)-Teoria fericirii. Atinge-ţi scopul cu înţelepciune şi The Righteous Mind: Why Good People Are Divided by Politics and Religion (2012)- Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia’’ şi coeditorul volumului Flourishing: Positive Psychology and the Life Well Lived (2002)-Psihologia pozitivă…privirea vieţii cu detaşare şi obiectivitate.

A fost inclus de revista Foreign Policy în Top 100 Gânditori globali şi este considerat unul dintre cei mai mari intelectuali ai planetei de către Prospect magazine. 

‘’Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia’’, un bestseller New York Times, a avut lansarea în România pe 2 iunie, la standul Bookfest al editurii Humanitas.  

Despre această carte Edward O. WILSON scrie: „O sinteză remarcabilă şi originală a psihologiei sociale, analizei politice şi raţionamentului moral care reflectă tot ce are mai bun ştiinţa în aceste domenii şi dovedeşte că suntem capabili din naştere de decenţa şi moralitatea necesare societăţilor pentru a supravieţui.  

Simon BARON-COHEN nota şi el : „cercetările lui Haidt au revoluţionat domeniul psihologiei morale. Dacă vreţi să ştiţi de ce aveţi anumite credinţe morale şi de ce mulţi au o cu totul altă părere, citiţi această carte.“                                                                                                                                                   Sursa: humanitas.ro

 J.H: Când religiile trebuie să intre în competiţie pentru a obţine simpatizanţi, aşa cum se întâmplă în SUA, religiile tind să devină foarte primitoare şi nu foarte distructive. În America, cercetările arată că se crează mult capital social în rândul comunităţilor sociale. Obişnuiam să-i rog pe studenţii mei să meargă la slujbele religioase ale unor congregaţii care aveau vederi cu care ei nu erau de acord. Întotdeauna erau primiţi cu multă căldură. Atunci când există o religie de stat şi nu există competiţie, rezultatele pe care le obţii tind să fie unele mai urâte.

Adevărul:  Ce au în comun politica şi religia? Până la urmă, ambele au puterea de a diviza mai mult decât orice….                                             

J.H:  Ambele depind de psihologia noastră tribală de bază: formăm grupuri pentru a intra în competiţie cu alte grupuri şi ne displac cei mai mulţi dintre cei care părăsesc sau trădează grupul. 

Adevărul:  Aţi spune că religia are potenţialul de a uni oamenii? Dar politica?   

J.H: Da, cu siguranţă, atât religia cât şi politica unesc oamenii, pentru a putea intra în competiţie cu alţi oameni. Unele religii nu fac asta- budismul este mai degrabă o psihologie şi un set de valori, cel puţin în forma practicată în ţările occidentale (deşi trebuie amintit că budiştii sinhalezi din Sri Lanka erau destul de buni la capitolul terorism sinucigaş) 

Adevărul:  Cartea dumneavoastră ‘’Mintea moralistă: De ce ne dezbină politica şi religia’’ a devenit un bestseller New York Times. De ce credeţi că se simt oamenii atât de atraşi de acest subiect?          

  J.H: Pentru că majoritatea oamenilor este uimită şi se întreabă cum de atât de mulţi oameni se află de cealaltă parte a baricadei, inclusiv oameni pe care-i cunosc şi-i plac. În mod special în America, unde polarizarea politică s-a tot dezvoltat în ultimii 25 de ani, oamenii se simt confuzi şi vor să înţeleagă ce se întâmplă. 

 ‘’Noi suntem tribali’’

Adevărul:  Domnule professor Haidt, ce părere aveţi despre aşa numita ciocnire a civilizaţiilor a lui Samuel Huntington? Unii ar putea spune că deja suntem martori ai consecinţelor acestei ipoteze …

 J.H: Cred că există ceva adevăr aici. Unele civilizaţii sunt capabile să interacţioneze în mod destul de paşnic, în special atunci când au relaţii comerciale puternice.  Nu cred că vom asista la o ciocnire a civilizaţiilor americană sau europeană cu civilizaţia chineză. Vom asista doar la obişnuitele lupte geopolitice pentru putere.

Dar în ultimele câteva decenii a părut că unele ţări şi culturi musulmane nu se combină cu altele în acelaşi mod; a existat mult conflict, iar o mare parte a acestuia este de natură morală sau culturală. De cealaltă parte, există unele naţiuni musulmane care se dezvoltă în moduri foarte diferite, mai deschise –m-a încântat mult vizita făcută în Dubai şi Abu Dhabi anul trecut. 

Adevărul:  Ar putea moralitatea să contribuie la ‘’salvarea’’ lumii noastre, dacă ar fi folosită mai mult în politică şi religie?  

  J.H:  Psihologia morală a făcut civilizaţia posibilă; şi face conflictual inevitabil; şi poate ajuta ca acele conflicte să fie mai puţin violente. Niciodată nu va fi pace totală pe pământ, deşi, după cum a demonstrat Steve Pinker în “The Better Angels of our Nature”, violenţa a scăzut considerabil, în parte datorită dezvoltării relaţiilor comerciale. 

Adevărul:  Puteţi folosi trei cuvinte pentru a explica de ce oamenii buni sunt dezbinaţi de politică şi religie?  

J.H: Noi suntem tribali.