Evenimente previzibile

Africa de Nord trăieşte zilele acestea convulsii sociale foarte îngrijorătoare şi totuşi foarte previzibile.

Susţinând guvernele care se află la putere în Africa de Nord în ciuda corupţiei, a nepotismului şi a violării drepturilor omului, UE are o  responsabilitate în ceea ce priveşte nemulţumirile care se manifestă în aceste zile în Tunisia şi Algeria. A venit momentul ca Europa să susţină în sfârşit o nouă clasă politică aflată în slujba cetăţenilor. Tunisia este în fierbere, Algeria arde, Egiptul tremură, Marocul şi Libia privesc vecinii cu îngrijorare. Africa de Nord trăieşte zilele acestea convulsii sociale foarte îngrijorătoare şi totuşi foarte previzibile. Cum au putut să ignore regimurile din aceste state că, pe termen lung, nedreptatea convertită în sistem nu va hrăni ranchiuni infinite?

Cum au crezut că violarea metodică şi permanentă a drepturilor omului nu va alimenta amărăciune, resentimente şi până la urmă, de-a
dreptul ură? Sigur, niciunul dintre aceste regimuri nu a căzut, şi chiar ne putem gândi că practic sunt serios ameninţate cu prăbuşirea atât timp cât recursul la forţa brutală rămâne de resortul statelor. Cu atât mai mult cu cât, atât în Tunisia, cât şi în Algeria, mişcările de protest şi de revoltă rămân dezorganizate, ţinând mai degrabă de reflexe spontane de indignare colectivă. În turnura tragică actuală a evenimentelor, pe umerii europenilor apasă responsabilităţi grele. Încă din anii '90, Uniunea Europeană a semnat acorduri comerciale cu autorităţile nord-africane.

„Suntem alături de voi în ciuda defectelor voastre hidoase şi vă ajutăm financiar să preveniţi imigraţia clandestină şi să înăbuşiţi din faşă islamismul radical." Mesajul a fost corect recepţionat. Însă această politică are vederea scurtă. Fără îndoială, 11 septembrie a venit la momentul potrivit pentru aceste regimuri arabe care au înţeles rapid că o exploatare deşteaptă a evenimentelor teroriste ar putea duce la eliminarea rarelor reticenţe din nordul Mediteranei, pentru a susţine regimurile atât de puţin democratice. Aceste regimuri se menţin cu ajutorul sprijinului european. A venit vremea ca Europa să-i sprijine pe cei care, în Africa de Nord, în interiorul dar şi în exteriorul regimurilor, pot încarna etica unei puteri care ar acţiona nu împotriva, ci în interesul populaţiei. Aceşti oameni există. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: