Egiptenii mor pentru pâine şi detronarea faraonului Mubarak

O mie de egipteni au fost arestaţi şi cel puţin şase au murit în urma confruntărilor dure între demonstranţii antiguvernamentali şi poliţie. Mii de egipteni se pregătesc să iasă astăzi din nou în stradă pentru a-i cere preşedintelui Hosni Mubarak să se retragă de la conducerea ţării.

Oamenii au anunţat că se adună şi astăzi în pieţele centrale din principalele oraşe egiptene să ceară „pâine, libertate şi justiţie", în ciuda interdicţiei de a manifesta impuse de Ministerul de Interne de la Cairo. Apelul la protest „vineri, imediat după rugăciunea de la amiază" a fost lansat de Mişcarea 6 aprilie prin SMS-uri, care a amintit că autorităţile au blocat site-urile de socializare Facebook şi Twitter, utilizate frecvent de organizaţie pentru organizarea demonstraţiilor.

El Baradei, noul lider?

Ziarele arabe susţin că prezenţa la proteste a fostului şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară, Mohamed El Baradei, va inflama şi mai tare spiritele. Laureat al Premiului Nobel, egipteanul El Baradei este considerat principalul rival al lui Hosni Mubarak la şefia Egiptului.

„Mă întorc la Cairo şi voi ieşi în stradă, pentru că, într-adevăr, nu mai există o altă soluţie. Mă duc la proteste alături de o mulţime de oameni şi sper ca lucrurile să nu ia o întorsătură urâtă. Până acum regimul pare să nu fi înţeles mesajul", a comentat egipteanul, care locuieşte, în prezent, la Viena.

Fratele său, Ali El Baradei, a confirmat ziariştilor de la „Al Jazeera" că fostul şef AIEA va participa la proteste. Laureatul Premiului Nobel a declarat pentru BBC că este de acord să conducă Egiptul în perioada de tranziţie. „Dacă poporul egiptean vrea ca eu să conduc tranziţia, nu-l voi dezamăgi", a spus El Baradei. În acest timp, întreaga comunitate internaţională a cerut Guvernului egiptean să asculte cererile poporului şi să nu folosească violenţa împotriva manifestanţilor.

Statele Unite au cerut Egiptului, unul dintre aliaţii săi apropiaţi, să elimine interdicţia de a manifesta, să nu perturbe funcţionarea reţelelor sociale pe internet dar şi să pună în aplicare reformele cerute de populaţie.

Criticată pentru că a reacţionat cu întârziere la „debarcarea" dictatorului tunsian, Ben Ali, Franţa a fost de data aceasta printre primele ţări care au condamnat reprimarea demonstraţiilor din Egipt. „Ne aşteptăm ca autorităţile şi organismele publice să respecte libertăţile publice, în special libertatea de exprimare", a anunţat Ministerul de Externe de la Paris.

Reacţiile au venit imediat după ce protestele de miercuri spre joi au degenerat în confruntări dure cu forţele de ordine, la Cairo dar şi la Suez. La Cairo, zeci de manifestanţi au înfruntat agenţii de securitate din faţa Ministerului de Externe, forţând una dintre intrările acestuia.

„Poliţiştii au acţionat cu moderaţie"

La Suez, protestatarii au dat foc unor clădiri guvernamentale

La Suez, protestatarii au devenit de-a dreptul furioşi după ce poliţia a refuzat să le predea cadavrul unuia dintre cei trei manifestanţi decedaţi în timpul manifestaţiilor. Demonstranţii au aruncat cu sticle incendiare într-o clădire a municipalităţii şi într-un sediu al partidului preşedintelui Hosni Mubarak.

Poliţia a folosit bastoanele, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene împotriva tinerilor care au venit să-şi strige nemulţumirea în stradă. Însă Ministerul de Interne de la Cairo a comunicat că agenţii de poliţie „au intervenit cu moderaţie" împotriva celor care cer schimbarea regimului şi „în forţă împotriva celor care s-au dedat actelor de vandalism".

Revoluţia foamei

În paralel, o formă de protest faţă de regimul autoritar al lui Hosni Mubarak este dusă şi pe internet, pe bloguri şi forumuri. Egipteanul Hassan al-Mahmadi, care a luat parte la demonstraţiile antiprezidenţiale, citat de „Die Welt", spune că în Egipt „sunt întrunite toate condiţiile să aibă loc o revoluţie".

„În urmă cu două luni nu ar fi spus nimeni că dictatorul tunisian Ben Ali va cădea. Mă întreb dacă este un semn bun că până de curând nimeni nu a prevăzut prăbuşirea regimului Mubarak", comentează al-Mahmadi.

Ziarul de limbă arabă „Al-Scharq al-Ausat", susţine că revoltele care au cuprins rând pe rând Tunisia, Algeria, Yemen şi acum Egiptul au aceleaşi cauze: corupţia la nivel înalt şi lipsa locurilor de muncă. Al-Mahmadi susţine însă că nu poate fi pus un semn de egalitate între situaţia din Egipt şi cea din Tunisia.

„Aici, noi nu avem de fapt o clasă de mijloc educată şi dezamăgită aşa cum are Tunisia", susţine bărbatul explicând că în Egipt aproape jumătate din populaţie trebuie să lupte în fiecare zi pentru o bucată de pâine, ­gândindu-se mai puţin la democraţie şi drepturile omului.

"Îi cer regimului să înţeleagă că schimbarea trebuie să vină. Nu este nicio altă opţiune."
Mohamed El Baradei
oponent al regimului
Mubarak

Familia dictatorului, pusă pe fugă

Preşedintele Hosni Mubarak (stânga) şi beizadeaua Gamal Mubarak

După trei zile de proteste, tăcerea preşedintelui egiptean, Hosni Mubarak devine suspectă şi dă naştere la diverse zvonuri, inclusiv unele legate de fuga liderului în străinătate după modelul dictatorului tunisian Ben Ali.

Singura reacţie la protestele fără precedent în Egipt, în ultimii 30 de ani, venită din partea instituţiilor statului, este aceea că parlamentul de la Cairo se va reuni într-o şedinţă de urgenţă, duminică, ca să aprobe măsuri de combatere a sărăciei, creşterea salariului minim şi îmbunătăţirea sistemului de asigurări de sănătate.

La Londra, cu averea familiei

În paralel, site-ul arab Akhbar al-Arab susţine că fiul preşedintelui, Gamal Mubarak, ar fi fugit deja cu toată familia la Londra. Potrivit publicaţiei, un avion privat la bordul căruia se afla Gamal Mubarak şi familia sa a decolat încă de marţi seară de la periferia vestică a oraşului Cairo cu destinaţia Londra.

Fiul liderului egiptean ar fi luat cu el „97 de geamantane", în care se presupune că erau bani. Postul de televiziune „Al Jazeera" susţine că fiul preşedintelui se află în continuare în Egipt, că a participat la o reuniune a Partidului Naţional Dermocratic, aflat la guvernare. Şi „Al Jazeera" notează că se ştie prea puţin despre ce face preşedintele Mubarak.

Oficialii din guvernul de la Cairo nu au putut spune dacă liderul se află în capitală sau la Sharm el-Sheikh. „Vă imaginaţi, că protestele care au loc acum sunt un lucuru neobişnuit, fără precedent chiar şi pentru preşedinte. Poate că ar fi momentul ca şeful statului să se adreseze populaţiei", a comentat corespondentul televiziunii la Cairo.

Dar nu există niciun semnal că preşedintele Mubarak intenţionează să transmită vreun mesaj protestatarilor. Pe blogurile din lumea arabă se vehiculează informaţia că preşedintele ar fi părăsit Egiptul. Cert este că situaţia din Egipt îngrijorează lumea arabă. Regele din Bahrain, Hamad bin Issa Al Khalifa, a cerut, după o discuţie telefonică cu Hosni Mubarak, organizarea de urgenţă a unui summit al statelor arabe, în care să se găsească soluţii la valul de revolte ce au cuprins regiunea.

Blestemul tunisian

Presa occidentală numără zilele lui Mubarak la şefia Egiptului. „În Orientul Apropiat bate vântul schimbărilor", comentează ziarul german „Die Welt". „2011 - un 1989 al lumii arabe?", titrează publicaţia elveţiană „20minuten". „Handelsblatt" aminteşte că pe 14 ianuarie, momentul în care dictatorul Ben Ali a fugit în Arabia Saudită, tunisienii au scandat: „Mubarak şi avionul tău este pregătit". Cuvintele lor par acum clarviziune.