Prigoana creştinilor din Egipt: islamiştii le marchează casele cu cruci tăiate şi organizează în fiecare noapte marşuri de intimidare
0De la lovitura de stat prin care a fost înlăturat de la putere preşedintele islamist Mohamed Morsi, şapte creştini egipteni au fost ucişi din motive religioase. Într-un oraş ridicat pe vremea faraonilor, prin care au trecut Fecioara Maria, Sfântul Iosif şi Iisus în fuga de Irod, situaţia este critică: casele creştinilor sunt însemnate cu vopsea, iar aceştia se tem să mai iasă pe străzi.
Era noapte şi 10.000 de islamişti mărşăluiau pe acele străzi din oraşul egiptean Assiut cunoscute drept predominant creştine, cântând „Islamic, islamic, în ciuda creştinilor”. Câţiva copii scriau cu spray graffiti pe pereţi „Boicotaţi-i pe creştini”, supravegheaţi de un adult.
În vreme ce islamiştii din Cairo au adoptat o poziţie defensivă după lovitura de stat prin care a fost înlăturat de la putere preşedintele Mohamed Morsi şi regimul condus de el şi de Frăţia Musulmană, în Assiut şi în alte părţi din Egipt ei au demarat o ofensivă puternică plecând de la ura pentru creştini, sugerând că acestă minoritate religioasă din Egipt a instrumentat din culise căderea preşedintelui islamist Morsi.
„Tawadros este un câine”, stă scris cu spray pe un alt perete, o insultă adresată Papei Tawadros al II-lea, patriarhul „coptilor”, cum sunt numiţi creştinii din Egipt. Casele, magazinele şi lăcaşele de cult ale creştinilor au fost marcate cu cruci mari, de vopsea.
Prigoana creştinilor din Egipt: islamiştii le marchează casele cu cruci tăiate
16 grupuri pentru drepturile omului din Egipt s-au coalizat şi au cerut miercuri autorităţilor să-i protejeze pe creştini, care reprezintă 10% din populaţia totală a Egiptului, avertizând că violenţele se vor intensifica. Totodată, organizaţiile au atras atenţia asupra „discriminării cronice” îndreptate împotriva creştinilor din Egipt.
Oraşul Assiut, cu un milion de locuitori, se află pe malul Nilului şi se află la 400 de kilometri sud de Cairo. A fost ridicat pe vremea faraonilor şi în Noul Testament se povesteşte cum Fecioara Maria, Iosif şi Iisus au trecut prin Assiut când fugeau de Irod. Astăzi, creştinii din Assiut trăiesc în frică, după ce autorităţile n-au reuşit să controleze ostilitatea la adresa lor, care continuă aproape în fiecare noapte de la începutul lunii iulie, când a fost înlăturat Morsi.
„Nu se vor opri (islamiştii - n.r.) cât timp sunt lăsaţi să facă în voie ce vor, fără frica de a fi traşi la răspundere”, spune Hossam Nabil, un bijutier în vârstă de 38 de ani, care locuieşte pe una dintre străzile pe care au loc demonstraţiile anticreştinism. „Sunt mulţi şi, într-o bună zi, ne vor distruge magazinele.”
Precum ceilalţi creştini care au magazine pe acea stradă, Nabil şi-a închis magazinul şi şi-a placat vitrinele pân ă când se vor încheia protestele. „Îşi trec degetele peste gât, arătându-ne că ne vor măcelări, ori ne strigă în faţă numele lui Morsi”, povesteşte Nabil.
Un cuplu de tineri a ajuns pe stradă pentru a face cumpărături exact în momentul în care aveau loc demonstraţiile. Au îngheţat de frică, el acoperind-o pe ea cu corpul său.
Autorităţile se tem să şteargă mesajele anticreştinism
Islamiştii din Assiut sunt puternici pentru că autorităţile locale sunt slabe, iar religia este puternică într-o regiune roasă de sărăcie, unde încă persistă prejudecăţile legate de negustorii creştini, avari, care trăiesc bine.
De cealaltă parte, autorităţile se apără invocându-şi neputinţa. „Nu mai ştergem mesajele de pe pereţi pentru că reapar la loc foarte repede”, explică pentru Associated Press guvernatorul provinciei, Gamal Adam. În plus, dacă personalul de salubritate al oraşului ar fi prins de islamişti ştergând mesajele, cel mai probabil angajaţii ar putea suferi consecinţe, a continuat acesta.
În Assiut, 40% din populaţie este creştină, iar viaţa acestor locuitori s-a schimbat dramatic. Blocurile în care locuiesc sunt însemnate cu cruci, care sunt apoi tăiate cu un „X” roşu, tot de vopsea. Bisericile şi-a anulat toate slujbele de după-amiaza şi seara. Cei mai înstăriţi dintre creştini au ales să plece pur şi simplu din oraş.
„Nu am mai fost nicicând persecutaţi precum suntem acum. Suntem insultaţi în fiecare zi. Suntem furioşi şi frustraţi, dar nu plecăm din Assiut”, spune Nevine Kamal, o farmacistă de 40 de ani şi mamă a doi adolescenţi.
Din păcate, copiii mei sunt furioşi faţă de Egipt şi vor să plece, nu ne mai cred pe mine şi pe tatăl lor când le spunem că situaţia se va îmbunătăţi. Personal, am încredere că toate acestea vor da naştere la ceva bun pentru noi şi pentru ţară. Credeam că Frăţia Musulmană va conduce 80 de ani de-acum încolo şi a fost răsturnată după doar un an. Cine ar fi crezut una ca asta?
De la demiterea lui Morsi, cel puţin şapte creştini egipteni au fost ucişi pe motive religioase. Unul dintre ei locuia în Assiut. Săptămâna aceasta, într-un oraş din provincia Minya, la sud de Cairo, un cântec pro-armată a stârnit o -polemică între creştinii şi musulmanii dintr-o cafenea.
A doua zi, o gloată de mii de islamişti a distrus mai multe case deţinute de creştini şi au vrut să devasteze o biserică. Cel puţin 18 oameni au fost răniţi, pentru 35 s-au emis mandate de arestare.
CITEŞTE MAI MULT
INFOGRAFIE Revoluţia violatorilor
Entuziasmul din Piaţa Tahrir a eclipsat latura sinistră a protestelor din Egipt: sute de femei au fost abuzate şi violate de grupuri de protestatari sau de militari.
Soldaţii egipteni au început să împuşte oameni în timp ce aceştia erau aplecaţi, efectuându-şi rugăciunile din zorii zilei, susţin mai mulţi reprezentanţi ai Fraţilor Musulmani, partidul înlăturat săpătmâna trecută de la putere, în urma protestelor la care au participat în jur de 30 de milioane de egipteni.
Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară
Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.
VIDEO Ce urmează după criza politică din Egipt
În ediţia Adevărul Live de la ora 15.00, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România, analistul miliatar Ion Petrescu şi europarlamentarul Cristian Preda discută cu jurnalistul Ovidiu Nahoi şi moderatorul Elena Dumitru despre criza prin care trece tânăra democraţie egipteană.
Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai
Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.
Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Se încarcă comentariile...
