Ecuaţia se complică în Orientul Mijlociu: americanii retrag din Arabia Saudită sistemele Patriot şi THAAD

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
c

Puţini au crezut - cu atât mai puţin saudiţii şi aliaţii americani din regiune - că avea să devină atât de repede realitate în teren ceea ce transmitea guvernului saudit în luna iunie Lloyd J.Austin III, Secretarul american al Apărării, conform celor aflate de Wall Street Journal.

Spusese, în clar, că decizia luată de Administraţia Biden era să reducă numărul de unităţi combatante şi sisteme de rachetă antirachetă dislocate în Orientul Mijlociu. Mai precis chiar, a transmis saudiţilor ca SUA doreşte să retragă sistemele THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) şi PATRIOT, cu tot cu echipele de specialişti care le deservesc, precum şi unele unităţi de aviaţie. Operaţiune de retragere urmează să integreze şi avioane şi unităţi de rachete din Irak, Kuweit şi Iordania, aşa cum scriau ziariştii americani. În ce priveşte Arabia Saudită, sisteme de rachete Patriot şi unul THAAD fuseseră trimise la baza aeriană Al-Sultan acolo în 2019, imediat după ce rebelii din Yemen atacaseră cu rachete şi drone două instalaţii ale gigantulu petrolier saudit Aramco. Operaţiunea respectivă, denumită „Echilibrul forţelor de disuasiune“, a permis lovirea ţintelor reprezentate de instalaţiile petroliere de Bukaiq Kurais, aşa cum informa agenţia de presă saudită. Două sisteme PATRIOT (cu cei 300 de militari americani care le deserveau) au fost retraşi anul trecut.

În acest moment,  acum aşa cum dovedesc şi imaginile oferite de societatea privată americană Planet Labs şi prezentate în premieră de Associated Press şi apoi preluate de presa din întreaga lume, se anunţă că americanii au retras şi bateriile de rachetă rămase în Arabia Saudită. John Kirby, purtătorul de cuvânt la Pentagonului a confirmat mai apoi „redesfăşurarea unor anumite echipamente destinate apărării aeriene“, adăugând şi că „Departamentul apărării continuă să menţină zeci de mii de oameni şi are o dispunere robustă de forţe în Orientul Mijlociu, asta reprezentând unele dintre cele mai avansate capacităţi de-ale noastre, aeriene şi maritime, în sprijinul intereselor naţionale ale SUA şi ale partenerilor noştri regionali“.

Iată imaginile:

Planet Labs Inc., imaginea prezintă o zonă din baza aeriană Sultan,  sunt vizibile bateriile Patiot alături de un sistem Thaad, 8 august 2021

a


Planet Labs Inc., aceeaşi zonă, fotografie de satelit din 10 august 2021; nu mai există bateriile Patriot şi unitatea Thaad

a

Şi totuşi, prinţul saudit Turki al Faisal, fostul şef al serviciilor de informaţii, într-un interviu pentru CNBC, afirmă că sentimentul sau este că retragerea echipamentelor americane are de-a face în mod direct cu relaţia între Washington şi Riad: „Cred că trebuie să primim o reasigurare în ce priveşte angajamentul american... spre exemplu, să nu fie retrase rachete Patriot din Arabia Saudită într-un moment în care ţara este victimă atacurilor cu rachete şi drone - nu numai din Yemen, ci şi din Iran“. Desigur, saudiţilor le rămân propriile lor sisteme Patriot şi spun că au certitudinea că sunt extrem de performante, chiar dacă nici acestea şi nici sistemele americane nu au putut intercepta seria de atacuri cu rachete şi drone din partea forţelor rebelilor Houthi, asta în condiţiile în care sistemele respective trag două rachete per ţintă, fiecare rachetă costând 3 milioane de dolari. Problema, spunea un eminent expert militar, sistemele respective, mai ales radarele, au nevoie de mentenanţă continuă, cu un soft mereu actualizat de compania producătoare. În actualele condiţii de evoluţie a tehnologiei militare, radarele respective, trebuie să facă faţă unui nou tip de provocare: „inundarea“ ecranelor cu sute de ţinte alcătuite din roiuri masive de drone, însoţind sau „acoperind“ semnalul emis de rachetele supersonice, plus bruiate de sutele semnale parazite şi ţinte false lansate în cadrul războiului electronic. Oricum ar sta lucrurile, este greu de explicat succesul penetrării rachetelor din Yemen, ultimul atac producând rănirea a opt persoane şi distrugând un avion de linie saudit pe aeroportul din Abha. Inexplicabil totuşi, atacul a fost efectuat doar cu singură rachetă (sau dronă militară de mari dimensiuni).

a

Cred că ceea ce se petrece face parte dintr-un scenariu este cu mult mai complicat şi care, aşa cum spunea prinţul saudit, fost şef al serviciilor de informaţii, priveşte însăşi esenţa raporturilor dintre ţara sa şi Statele Unite, raporturi aflate acum într-o perioadă de criză care se produce în paralel cu cea care a început odată cu plecarea precipitată din Afganistan şi cu perspectiva ca mişcarea să se repete şi în Irak, cel mai târziu până la finalul acestui an.

Dar mai este ceva, la fel de grav, poate chiar mult mai grav din punctul de vedere al saudiţilor.

Până în acest moment, Bush, Obama şi Trump au protejat subiectul ultra-sensibil al relaţiei posibile, mereu suspicionate dar niciodată dovedite, între saudiţi şi autorii atentatelor din 11 septembrie 2001. Surplus de tensiune s-ar putea datora deciziei luate de Biden care a ordonat FBI să declasifice absolut toate documentele pe această problemă, adică cele cuprinse în dosarul care are numele de cod „Operation Encore“, ordinul prezidenţial fiind intitulat „Declassification of Certain Documents Concerning the Terrorist Attacks of September 11, 2001“. Primul a fost deja publicat, îl puteţi găsi redat pe Internet şi conţine destul de multe elemente care pot să anunţe că urmează dezvăluiri importante şi extrem de neplăcute pentru familia regală saudită.

Este posibil ca decizia americană să fie luată din motive de oportunitate economică, încercând reducerea costurile imense şi continue presupuse nu numai de staţionarea trupelor şi întreţinerea bazelor, dar şi de asigurarea toală a securităţii acestora în condiţiile în care trupele aliate, ca în cazul saudiţilor, s-au dovedit incapabile să câştige singure, chiar echipate şi susţinute de americani, adică războiul împotriva miliţiilor houthi.

Cât de complexă va fi retragerea americanilor din Orientul Mijlociu?

Un răspuns realist va putea fi dat prin combinaţia a doi vectori. În primul rând, este vorba despre modul în care va decurge retragerea trupelor combatante din Irak şi natura exactă a spaţiului vid care se va crea acolo, deschi sau nu (şi în ce proporţie) prezenţei iraniene extinse astfel spre Mediterana. În al doilea rând, să vedem dacă şi în ce măsură se vor adeveri zvonurile privind o eventuală relocare a echipamentelor şi efectivelor retrase din Orientul Mijlociu pentru a întări capacitatea bazelor americane din zona Asia-Pacific, precum şi nivelul de apetenţă a Congresului de a aloca sumele absolut considerabile pe acre le presupune o asemenea mişcare strategică de foarte mari dimensiuni.

O singură certitudine: „efectul Afganistan“ este departe să se fi epuizat. S-ar putea ca ceea ce e mai interesant şi instructiv de-abia să urmeze.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite