Goana după petrolul şi gazele de pe fundul mărilor a fost înlocuită de bătălia pentru aur şi alte minerale preţioase
0
Până nu de mult, aventurieri curajoşi încercau să valorifice bogăţii ascunse de mări , căutând vase scufundate cu sute de ani în urmă, care transportau aur şi argint. Dar, în ultimul deceniu, pentru a le obţine bogăţii, s-a deschis o cu totul altă perspectivă: exploatarea resurselor de materii prime de pe fundul mărilor şi oceanelor, iar pentru a pune mâna pe locurile cele mai tentante, a început o adevărată cursă între state şi firme.
Până acum doar petrolul şi gazul metan din mări au fost exploatate industrial nu şi imensele bogăţii minerale subacvatice – aur, argint, aramă şi alte metale. Odată cu progresul tehnic, ele au devenit accesibile, de aceea, multe ţări încearcă să obţină dreptul de a le scoate la suprafaţă. Nautilius Minerals, o firmă canadiană a şi început să facă publicitate pentru o nouă exploatare auriferă subacvatică, vorbind despre rezerve nesecate şi profituri uriaşe.
Firma s-a orientat asupra resurselor de aur din fundul Oceanului Pacific, aflate în zona vulcanilor submarini, lângă coasta statului Papua-Noua Guinee. Tehnicile folosite- vapoare, ţevi şi roboţi subacvatici. Firma, scrie site-ul Origo.hu., a fost foarte aproape de a-şi realiza proiectul în care Papua-Noua Guinee se angajase să finanţeze 30 la sută din lucrări dar, în ultima clipă, din cauza imensităţii sumei, s-a răzgândit iar acum Nautilus Minerals încearcă să găsească alţi investitori. Succesul acestui proiect –pilot ar stimulat şi alte state pentru a începe mineritul în fundul oceanelor.
Cursa pentru licenţe de exploatare
Deja Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, precum şi micile state din Oceania, au început demersurile să obţină licenţe de explorare dar se află în expectativă pentru a vedea dacă într-adevăr o astfel de investiţie este şi profitabilă. Deocamdată rezultatele sunt neconcludente dar exploatările sunt abia la început.
Potrivit cotidianului britanic „The Guardian”, întreprinderi de stat din China şi Japonia au cerut autorizaţii de explorare în zona de vest a Oceanului Pacific pentru a găsi cobalt. În apele internaţionale ale Oceanului Atlantic,. Rusia a obţinut o autorizaţie pe 15 ani să caute sulfiţi cu conţinut metalic iar Nautilius Minerals care acţionează în apropiere de Papua –Noua Guinee a obţinut sau a cerut drept exclusiv de explorare pe o suprafaţă de peste 500.000 de km.pătraţi pe fundul oceanului, în perimetrul ce se situează între Tonga, Noua Zeelandă şi insulele Fiji.
Potrivit unor informaţii provenite din Noua Zeelandă, patru firme au împărţit drepturile de exploatare din zonele de lângă coasta acestui stat, dar au loc explorări şi în mările de lângă Vanuatu, Fiji şi insulele Salomon.
Pe baza Conventiiei Natiunilor Unite asupra dreptului mării, statele riverane dispun asupra apelor teritoriale care se extind la o distanţă de 200 mile marine (370 de km.) şi pot acorda autorizaţie de explorare oricărei firme, stabilind singure condiţiile. În apele internaţionale acest drept revine Autorităţii internaţionale a ONU pentru fundul mărilor şi oceanelor.
Probleme conflictuale se pot ivi acolo unde există teritorii despre care nu s-a convenit cui aparţine sau ce fel de caracteristici au (insule nelocuite), deci nu se poate stabili până unde se extind apele teritoriale (un exemplu concludent a fost disputa dintre România şi Ucraina privind Insula Şerpilor ). Nu există încă nici reglementări precise privind exploatările în apele internaţionale, de aceea firmele doritoare s-au limitat să ceară autorizaţii în apele teritoriale ale unei ţări..
Autoritatea internaţională a ONU pentru fundul mărilor şi oceanelor a eliberat, în ultimii 10 ani doar autorizaţii de explorare. Astfel, pe o suprafaţă de 150.000 km.pătraţi în Oceanul Pacific fac cercetări agenţii de stat chineze , franceze, germane, indiene, japoneze, ruseşti şi sud-coreene, precum şi firme din Nauru, Tonga şi un consorţiu est-european.
Ecologiştii protestează
Interesul pentru mineritul submarin a crescut, pe de o parte, datorită creşterii preţului mondial al materiilor prime, pe de-altă parte din cauza protestelor tot mai vehemente ale ecoogistilor împotriva mineritului terestru ( vezi Roşia Montana). Tocmai acesta a fost argumentul folosit de directorul general al Nautilus Minerals pentru a–si sustine proiectul în Papua Noua-Guinee, susţinut şi de geologul guvernului australian.
Deoarece exploatarea are loc la o adâncime unde aproape nu există peşti, ea va avea un efect neglijabil asupra mediului şi nici transportul prin ţevi minereului nu va polua marea. Cu toate acestea, ecologiştii din ţările în cauză au lansat campanii uriase împotriva mineritului subacvatic. Ei cred că în timpul exploatărilor, metale periculoase ar putea polua apa mărilor, hrana peştilor şi în acest fel să ajungă şi la oameni.
De asemenea şi pescarii din insulele Oceaniei se tem de mineritul subacvatic. Potrivit biologilor, proiectele ar putea distruge forme de viaţă din fundul mărilor care nu au fost încă descoperite. Este nevoie de cel puţin 15 ani de muncă de cercetare a vieţii din adâncimile oceanelor pentru a se putea stabili un proiect de exploatare subacvatică, fără distrugerea ecosistemului, a declarat Chalapan Kaluwin, profesor de mediu la universitatea din Papua-Noua Guinee.
Se încarcă comentariile...
