Dreapta populistă, marele perdant al scrutinului local din Norvegia

Dreapta populistă antiimigraţie este marele perdant al alegerilor locale din Norvegia, un scrutin care a fost influenţat foarte puţin de atacurile din 22 iulie, informează AFP.

Partidul Progresului (FrP), formaţiunea antiimigraţie din care a făcut parte o perioadă Anders Behring Breivik, autorul atacurilor de la Oslo, a pierdut şase procente comparativ cu alegerile din 2007, obţinând acum 11,4 la sută.

Conservatorii şi laburiştii sunt câştigătorii alegerilor care au fost marcate de o participare modestă.
"După tragedia naţională din această vară, acest scrutin a devenit un fel de referendum pentru democraţie", a explicat Harald Stanghelle, editorialist la cotidianul Aftenposten.
"Dar nu a fost cazul. Sunt surprins şi trist", a spus el. Rata de participare a fost de 62,6 la sută, cu un procent mai mult decât acum patru ani.

Democraţia, neinfluenţată de atac

Unii analişti cred că democraţia norvegiană nu s-a lăsat influenţată în niciun fel de masacrul de pe insula Utoya. "În fond, este bine că un ucigaş de copii fără scrupule are efecte atât de mici asupra peisajului politic", comentează Tore Gjerstad, corespondent al ziarului economic Dagens Naerinsgliv.

Extremistul Anders Behring Breivik, în vârstă de 32 de ani, a motivat atacurile soldate cu 77 de morţi prin respingerea democraţiei, care, în opinia lui, favorizează o societate multiculturală.
Potrivit analiştilor politici, reculul FrP nu are legătură directă cu faptul că Behring Breivik a făcut parte o vreme din această formaţiune. FrP a fost afectat la începutul anului de un scandal sexual care a eclipsat discursul antiimigraţie al formaţiunii.

"Eşecul formaţiunii se explică şi prin faptul că a fost un an extrem de dificil şi că nu am avut destule ocazii pentru a expune politicile noastre", afirmă liderul formaţiunii, Siv Jensen.
Partidul Conservator a primit 28 la sută din voturi şi păstrează principalele oraşe din Norvegia, inclusiv Oslo.

Principala ţintă a atacurilor, Partidul Laburist al premierului Jens Stoltenberg, a obţinut o creştere modestă, fiind însă câştigătorul scrutinului, cu aproape 32 la sută.