În schimb, ”Ultimul dictator al Europei” este menţinut la putere numai prin intervenţia directă a Kremlinului întrucât Belarusul şi enclava rusă Kaliningrad sunt două puncte strategice la limesul Flancului Estic al Alianţei de mare importanţă pentru Federaţia Rusă.

Dodon este conştient că dacă nu va obţine un nou mandat de deputat va avea probleme mari cu justiţia moldoveană şi cu cercurile de putere de la Kremlin, care i-au girat stângăciile politice dintr-un mandat prezidenţial eşuat. Fără imunitate parlamentară şi un scor electoral bun al PSRM în vară, fostul preşedinte pro-putinist al R.Moldova ar putea avea soarta fostului lider al PLDM, Vlad Filat, care a executat câţiva ani de puşcărie, după ce a pierdut bătălia cu oligarhul Vladimir Plahotniuc. Maia Sandu împreună cu o majoritate pro-europeană în viitorul plen moldav din vară ar putea face lumină în mai multe combinaţii ale oamenilor oligarhului fugar, iar de exemplu ”Furtul miliardului de lei” ar însemna ani grei de închisoare pentru mai mulţi politicieni de la Chişinău, printre care se numără şi preşedintele PSRM, Igor Dodon.
 
În acest context, fostul preşedinte al R.Moldova caută soluţii de a-şi dinamiza electoratul său captiv, iar vizita din Belarus are tocmai acest rol. Asocierea cu Lukaşenko îi este utilă numai pentru publicul său ţintă care este încă tributar modelului putinist. De asemenea, ţin să precizez că acest model imagologic l-a mai folosit, şi-n 18 aprilie 2018, cu prilejul vizitei lui Aleksandr Lukaşenko la Chişinău, când dictatorul l-a ironizat subtil, reproşândui că în Republica Moldova este democraţie şi „nu dictatură ca în Belarus”.
„Eu aş vrea să avem aşa o dictatură (n.r - ca în Belarus) în agricultură, în economie, în sfera socială. Şi, credeţi-mă, majoritatea cetăţenilor (moldoveni) tot asta şi-ar dori, pentru că Belarusul ocupa poziţii bune în ratingurile economice internaţionale”, declara Igor Dodon, în aprilie 2018.
Citeşte analiza completă în Presshub