Doborârea avionului Suhoi schimbă teatrul de război. Ce măsuri a luat Rusia

Moscova a început să treacă la retorsiuni faţă de Ankara după ce armata turcă a dobărât un avion de luptă rusesc la graniţa dintre Turcia şi Siria.

Prima mişcare a preşedintelui Vladimir Putin a fost să trimită nava-amiral a flotei Rusiei în Marea Neagră, crucişătorul rusesc de rachete „Moscova“, echipat cu sisteme antiaeriene, în zona de coastă a Latakiei (nord-vestul Siriei). Aceasta are ordinul să  distrugă orice ţintă ce va prezenta un potenţial pericol pentru aviaţia rusă.

 Apoi,  toate misiunile bombardierelor ruse în Siria se vor desfăşura doar însoţite de avioane de luptă, a anunţat ministerul rus al Apărării. În acelaşi timp, Rusia va desfăşura la baza sa aeriană din Hmeimim baterii antirachetă de ultimă generaţie S-400.

 În plus, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia este gata „să examineze serios“ propunerea preşedintelui francez Francois Hollande de a închide frontiera turco-siriană pentru a opri fluxul de combatanţi jihadişti.

 „S-au adunat pe teritoriul turc prea multe elemente care prezintă o ameninţare teroristă directă pentru cetăţenii noştri“, a spus Serghei Lavrov care a ţinut totuşi să precizeze că Rusia „nu va purta război cu Turcia“. „Nu intenţionăm să purtăm război cu Turcia. Relaţiile noastre cu poporul turc nu s-au schimbat. Noi avem probleme cu acţiunile actualei conduceri a Turciei“, a afirmat şeful diplomaţiei de la Moscova, citat de  RIA Novosti.

Compromiterea liderilor turci

Vladimir Putin a început de marţi, şi a continut miercuri, să acuze  autorităţile turce de promovarea unei politici interne îndreptate spre susţinerea unui islam radical. „Noi observăm — şi nu numai noi, vă asigur — că actuala conducere a Turciei duce, de un număr considerabil de ani, o politică internă îndreptată spre islamizarea ţării“', a afirmat preşedintele rus, citat de RIA Novosti. 

 Subliniind că „islamul este una din marile religii ale lumii şi una din religiile tradiţionale, inclusiv în Rusia“', şeful statului rus a adăugat că, în Turcia, este vorba de „susţinerea unui islam radical“. 

La rândul său, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat că Turcia protejează gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).

„Acest fapt nu este surprinzător, ţinând cont de informaţiile disponibile cu privire la interesul financiar direct al unor oficiali turci legat de comerţul cu produse petroliere de la întreprinderi controlate de Statul Islamic“, a spus prim-ministrul rus, aflat într-o vizită la Ekaterinburg.

În urma doborârii avionului militar rus de către Turcia s-a produs o „escaladare periculoasă a relaţiilor dintre Rusia şi NATO, care nu poate fi justificată prin niciun fel de interese, deci nici prin protecţia frontierelor de stat“, a declarat Dmitri Medvedev.

„În acest fel, Turcia a demonstrat că protejează Statul Islamic“, a insistat el, potrivit RIA Novosti. „Nu în ultimul rând, acest incident a subminat relaţiile de bună vecinătate de lungă durată între Rusia şi Turcia, inclusiv în domeniile economic şi umanitar. Acest prejudiciu va fi dificil de compensat şi ar putea avea drept consecinţă directă renunţarea la o serie de proiecte“, a estimat premierul rus, potrivit căruia companiile turce şi-ar putea pierde poziţia pe piaţa rusă.

Ambasada Turciei la Moscova, atacată cu pietre

Câteva sute de protestatari s-au adunat, miercuri, în faţa Ambasadei Turciei la Moscova, pentru a-şi manifesta indignarea faţă de doborârea unui avion militar rus de către aviaţia turcă, incident ce a avut loc marţi la frontiera turco-siriană.

Potrivit serviciului BBC în limba rusă, protestatarii au aruncat în clădirea misiunii diplomatice cu pietre, sticle, ouă şi cutii cu vopsea, mai multe ferestre ale sediului ambasadei fiind sparte.  Conform aceleiaşi surse, poliţia nu a intervenit pentru a opri acţiunile protestatarilor indignaţi. Preşedintele rus le-a recomandat miercuri concetăţenilor săi să nu se mai deplaseze în Turcia, una din destinaţiile turistice favorite ale ruşilor.

 „Îngheţ “ economic 

Surse de la Kremlin au declarat pentru presa de la Moscova că acţiunile Rusiei vor fi dure şi vor afecta relaţiile ruso-turce în diferite domenii, iar Turcia riscă să piardă miliarde de dolari. Moscova se declară pregătită să anuleze diferite proiecte de afaceri şi să renunţe la colaborare militară cu Ankara.

 Astfel, unele proiecte energetice comune ar putea fi suspendate. Gazprom urmează să analizeze din nou oportunitatea proiectului gazoductului Turkish Stream. Totuşi, Rusia nu riscă să oprească livrarea gazului pentru Ankara, în contextul în care Turcia este al doilea cel mai mare consumator de gaze ruseşti. 

Totodată, ar putea fi anulat şi un contract de 22 de miliarde de dolari, care prevede construcţia primei centrale atomice din Turcia. În acelaşi timp, Rosselhoznadzor, Serviciul Federal de Supraveghere veterinară şi fitosanitară, a anunţat că va suspenda de la 1 decembrie importul de carne de la o fabrică turcească, pe motiv că în produsele livrate ar fi fost găsite bacterii periculoase, care pot duce la moarte.

 Mai mult, Rusia a recomandat firmelor de turism să nu mai vândă pachete turistice pentru Turcia, din cauza ameninţărilor teroriste. Astfel, agenţiile de turism din Rusia susţin că ambele părţi vor pierde milioane de dolari, îndeosebi în contextul în care zborurile directe spre Egipt au fost anulate, iar resticţiile ar putea fi impuse pentru o perioadă de două-trei luni. Turcia ocupă locul cinci în topul partenerilor comerciali ai Rusiei.

Turcia este al cincilea partener comercial al Rusiei, după China, Germania, Olanda şi Italia, cu o pondere de 4,6% din totalul schimburilor comerciale ruse, conform datelor Serviciului Vamal Federal în perioada ianuarie-septembrie 2015.

Volumul schimburilor comerciale între Rusia şi Turcia au totalizat 31 miliarde de dolari în 2014, cifrându-se la 18,1 miliarde de dolari în primele nouă luni ale acestui an, printre produsele importate de Turcia figurând, între altele, echipamente militare, gaze, produse petroliere, cărbune, minereu de fier. 

„Cartea“ kurdă

Dincolo de represalii economice, Moscova ar mai putea avea şi o altă opţiune pentru a face viaţa dificilă pentru Ankara: să acorde sprijin pentru militanţii kurzi, care din nou la cuţite cu preşedintele Erdogan. Timp de aproape două secole, Rusia a menţinut legături strânse cu triburile kurde, iar în perioada sovietică Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a beneficiat de sprijin în lupta cu forţele de securitate turce.

 „Preşedintele Putin a spus marţi  public că îi are ca aliţi în lupta contra Statului Islamic pe kurzi. Deci susţinerea PKK ar fi o modalitate uşoară pentru Rusia să se răzbune pe Turcia“, a declarat Michael Reynolds, profesor de studii orientale la Universitatea Princeton.

Pe de altă parte, oficialii ruşi sunt conştienţi că dacă întind coarda Ankara ar putea interzice trecerea navelor ruseşti prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, ceea ce va afecta aprovizionarea bazelor militare ruseşti din Siria. „Aceast scenariu are puţine şanse să se realizeze, deoarece Turcia poate face asta doar în contextul unui război direct“, scrie presa rusă.

În conformitate cu acordurile internaţionale, autorităţile turce au dreptul sa închida strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leaga Marea Neagră şi Marea Mediterană, pentru orice vas militar în cazul în care simt „ameninţarea unui pericol militar”.

În cazul unui război direct, acest lucru se întâmplă în mod automat. Cu toate acestea, Rusia este convinsa ca strâmtorile nu pot fi închise unilateral de Turcia, pentru că se încalcă convenţia internaţionala de la Montreux din 1936, scrie RBC.

Potrivit documentului, Turcia este obligată în timp de pace să permita traversarea stramtorilor de catre navele militare din clasele mici şi mijlocii indiferent de pavilion. Puterile Mării Negre pot traversa strâmtorile cu orice tip de nave militare. Singura restricţie este ca trebuie să treaca una cate una sau cu o escortă minima (două distrugătoare).

Dacă Turcia este în stare de război sau „ameninţata cu pericol de război”, problema aprobarii trecerii navelor de război prin strâmtori este la latitudinea Ankarei.

In conformitate cu termenii conventiei, în acest caz, războiul ar trebui să fie declarat în mod oficial, iar daca acest lucru nu s-a întâmplat, Turcia este obligată să permita navelor străine sa treaca prin stramtori, dar numai daca acestea au fost izolate de baza navala de domiciliu. În plus, Turcia trebuie să obţină acordul Naţiunilor Unite pentru a închide strâmtorile.

Apropierea dintre Rusia şi UE, compromisă

Noua unitate între Rusia şi Europa în lupta împotriva Statului Islamic a fost dinamitată de aviaţia turcă  chiar  înainte de consolidarea acesteia, odată cu vizita preşedintelui Francois Hollande, la Moscova, planificată pentru joi. Incidentul de la graniţa turco-siriană  este simbolul apropierii trecătoare între Paris şi Moscova cu privire la problema siriană.

 Noul acord a durat doar zece zile, la fel ca în septembrie 2013, acordul SUA-Rusia privind dezarmarea chimică a Damascului care  a fost curmat repede de criza din Ucraina. În cazul în care Alianţa a fost în căutarea unui pretext pentru a torpila întregul acord UE-Rusia, acesta s-a găsit la 6000 metri altitudine.

 Sosind marţi în celebrul Birou Oval al Casei Albe, Francois Hollande ştia deja că va fi foarte dificil să-l convingă pe Barack Obama să accepte Rusia într-o mare coaliţie împotriva Statului Islamic, iar după cele două ore ale întrevederii răpunsul american a fost într-adevăr un refuz politicos, comentează FranceTvinfo. 

Marea coaliţie cu Rusia nu mai este la ordinea zilei, şi nici măcar Francois Hollande nu mai utilizează această expresie. Preşedintele francez a fost nevoit să se aliniază poziţiei americane. Şi iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care săptămâna trecută a apropus întărirea colaborării Uniunii Europene cu Uniunea Economică Euroasiatică (deci cu Moscova şi câteva foste republici sovietice controlate de Kremlin), şi a ministrul de Externe german care a sugerat revenirea Rusiei în G8, nu pare să aibă mai mult success. 

Jumătatea central şi est-europeană, exceptând poate Ungaria, nu susţine compromisul cu Rusia lui Putin. Europa se deşiră văzând cu ochii, sub povara propriilor clivaje, dar să sperăm că solidaritatea mebrilor Alianţei Nord-Atlantice va rămâne  neschimbată. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, marţi, la finalul unei reuniuni extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, că evaluările oferite de statele NATO sunt conforme cu informaţiile potrivit cărora un avion militar rus a violat spaţiul aerian al Turcie.

„Noi suntem solidari cu Turcia şi sprijinim integritatea teritorială a aliatului nostru din cadrul NATO“, a subliniat Jens Stoltenberg. El a lansat un apel „la calm şi la detensionare“ a situaţiei şi a accentuat că inamicul comun al NATO şi al Rusiei este gruparea jihadistă Statul Islamic, iar Moscova trebuie să se ghideze după acest principiu. Stoltenberg a mai menţionat că majoritatea atacurilor efectuate până acum de forţele ruse în Siria au avut loc în zone unde gruparea Statul Islamic nu este prezentă.