Destrămarea Belgiei, în fază avansată

Politicienii valoni evocă pentru prima oară scindarea ţării, după eşecul negocierilor dintre comunitatea flamandă şi cea francofonă. Reprezentanţi de frunte ai francofonilor aduc în discuţie posibilitatea destrămării Belgiei. Printre ei - lideri ai Partidului Socialist, câştigător al alegerilor din 13 iunie, din Valonia.

Belgia a intrat din nou într-o fundătură, la sfârşitul săptămânii trecute, după eşecul negocierilor dintre separatiştii flamanzi şi francofoni, pentru formarea unui nou guvern. Partidul separatist flamand NV-A, care a ieşit învingător în Flandra şi formaţiunile francophone, câştigătoare în Valonia, nu au reuşit   să ajungă la un compromis pentru a da ţării un guvern de coaliţie.

Cauza divergenţelor o constituie viziunea diferită asupra viitorul regatului. După scrutinul de la începutul verii, regele Albert al II-lea l-a numit pe socialistul francofon Elio Di Rupo să conducă discuţiile preliminare pentru formarea unei coaliţii. Dar, vinerea trecută, după două luni de negocieri care nu au dus la niciun rezultat, Di Rupo a demisionat din funcţie.

Suveranul belgian a acceptat cererea acestuia de a fi eliberat de misiune şi a însărcinat preşedinţii celor două camere ale Parlamentului - socialistul francofon Andre Flahaut şi naţionalistul flamand Danny Pieters - să medieze un accord.

Principala sarcină a celor doi politicieni va fi să încerce să refacă încrederea între cele două comunităţi lingvis­tice, explică analiştii de la Bruxelles. Belgia este condusă de un guvern interimar de aproape 100 de zile, în condiţiile în care ţara deţine în prezent preşedinţia UE.

Ministrul Sănătăţii şi Afacerilor Sociale din guvernul interimar, Laurette Onkelinx, a declarat pentru cotidianul  „La Derniere Heure" că speră să nu se ajungă la sciziune, deoarece cetăţeanul de rând va fi cel care va plăti preţul cel mai ridicat.

Francofonii s-au resemnat

Premierul Valoniei, Rudy Demotte, a făcut apel la comunitatea francofonă să aibă în vedere „toate ipotezele", chiar şi aceea a desprinderii Flandrei. Această luare de poziţie se adaugă celei a unui alt oficial important al Partidului Socialist, Philippe Moureaux.

Dacă negocierile de formare a unui executiv nu se deblochează, belgienii ar putea fi convocaţi din nou la urne, cu riscul radicalizării şi mai puternice a electoratului flamand. Duminică, mai multe zeci de mii de flamanzi, unii cu bicicleta, alţii pe jos, au făcut un tur al Bruxellesului pentru a reaminti locuitorilor din capitală şi celor din suburbii că sunt înconjuraţi de Flandra.

Ofertă franceză

Deputatul francez şi preşedintele formaţiunii de dreapta «Sus Republica» (DLR), Nicolas Dupont-Aignan, susţine că „Franţa trebuie să se pregătească să-i primească pe valoni şi bruxellezi", ţinând cont că politicienii belgieni vorbesc despre scindarea ţării.