Bloomberg: De ce unele state au focare mai letale de COVID-19, deşi folosesc aceleaşi vaccinuri

Bloomberg: De ce unele state au focare mai letale de COVID-19, deşi folosesc aceleaşi vaccinuri

Foto Shutterstock

De ce noile valuri epidemice sunt mai letale în unele ţări cu rate înalte de vaccinare decât în altele? Este una din necunoscutele pandemiei de COVID-19, arată Bloomberg într-o analiză care are în vedere ţările dezvoltate care şi-au imunizat peste 55% din populaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vaccinurile  au dus la o scădere a numărului de decese provocate de COVID-19 în contextul unor noi valuri de infecţii cu varianta Delta prin comparaţie cu vârfurile epidemice anterioare. Totuşi, ratele de mortalitate nu au scăzut la fel de mult în ţări cu acoperire vaccinală mare, deşi au fost folosite aceleaşi vaccinuri cu eficienţă între 60% şi 90%.
 
Cercetătorii nu au toate răspunsurile  la această necunoscută a pandemiei, dar pot enumera o serie de factori care s-au evidenţiat în ţările studiate.
 
Germania, Danemarca, Marea Britanie au avut scăderi ale ratelor de mortalitate la circa 10% în raport cu vârfurile epidemice anterioare, potrivit calculelor Bloomberg pornind de la date ale Johns Hopkins University. Pe de altă parte, în Israel, Grecia şi SUA numărul deceselor a scăzut, dar nu la fel de mult, menţinându-se la peste 50% în raport cu cifrele anterioare din celelalte vârfuri epidemice.
 
Unele din ţările care şi-au imunizat populaţia cu vaccinurile chinezeşti şi rusesc - în majoritate ţări  în curs de dezvoltare - au cunoscut creşteri atât ale numărului de cazuri, cât şi ale mortalităţii începând din iulie, când varianta Delta a început să se răspândească la nivel global, prin comparaţie cu valurile epidemice anterioare când nu erau disponibile vaccinuri anti-COVID-19.
 
Un studiu asupra ţărilor care şi-au vaccinat mai mult de 55% din populaţie cu vaccinuri dezvoltate în Occident - precum cele de la Pfizer/BioNTech SE şi AstraZeneca/Oxford - cu eficienţă între 60% şi 90% împotriva îmbolnăviri simptomatice cu varianta Delta- a arătat că nici vaccinurile în sine, nici acoperirea vaccinală nu sunt factorii principali ai scăderii ratei de mortalitate.
 
Cercetarea a cuprins ţările sau teritoriile cu o populaţie de cel puţin un milion de locuitori şi care a trecut prin cel puţin două valuri pandemice semnificative: unul care a atins vârful în decurs de şase luni înainte de a avea o acoperire vaccinală de 10% şi altul care a cuprins emisfera nordică în cursul verii, momentul în care Delta a început să se propage pe plan global.
 
„Sunt o mulţime de factori dincolo de vaccinări care contribuie la rezultate diferite în locuri diferite”, spune  Natalie Dean,  profesor asistent de biostatistică la Emory University, observând că şi în ţări  cu niveluri înalte de imunizare vedem creşteri ale îmbolnăvirilor care pot duce la rezultate variabile.
 
Aceste date sunt instantanee ale epidemiei aşa cum se desfăşoară într-o anumită ţară, observă Bloomberg.
    
Totuşi pot fi trase nişte lecţii şi concluzii din campaniile de vaccinare la nivel global.
 
John Wherry, directorul institutului de imunologie de la University of Pennsylvania spune că în ultimul an şi jumătate „am învăţat probabil mai multe despre imunitatea şi răspunsurile omenirii la vaccinuri decât în deceniile anterioare„.

 

Intervalul dintre doze

 
Unele din ţările care au avut rate mai scăzute de mortalitate au administrat cele două injecţii la un interval mai mare decât cel standard de 21., respectiv 30 de zile.
 
Marea Britanie a mărit acest interval la trei luni pentru vaccinul său AstraZeneca/Oxford, luând decizia pentru a imuniza un număr cât mai mare de oameni în contextul unei epidemii agresive.
 
Studiile ştiinţifice au validat această tactică ca furnizând o protecţie mai puternică, întrucât sistemul imunitar are mai mult să declanşeze un răspuns după prima doză.
 
Alte ţări care au autorizat o perioadă mai mare între cele două doze au fost Danemarca şi Germania care au lăsat circa 3 luni între injecţiile cu AstraZeneca (Germania), respectiv o lună şi jumătate între injecţiile Pfizer-BioNTech (Danemarca)
 
„Este un experiment natural în imunologie”, spune Michael Osterholm, directorului centrului de cercetare a bolilor infecţioase al University of Minnesota despre deciziile de a distanţa cele două doze.
 
„E posibil ca ei să fi avut un răspuns superior pentru că aşa cum ştim din imunologie sistemele imunitare ale oamenilor pot fi mult mai pregătite pentru a doua doză dacă procesul de maturare e realizat complet”, explică acest expert.
 

Ritmul campaniei de vaccinare

 
 
Descoperită prima dată în India anul trecut, varianta Delta a făcut ravagii în a doua ţară ca populaţie din lume în primăvară înainte de a pătrunde în ţările dezvoltate la jumătatea anului.
 
Deşi Israelul şi SUA au avut cele mai rapide campanii de vaccinare - e posibil să fi fost prinse mai descoperite când a lovit varianta Delta din pricina imunităţii în scădere, e de părere Hitoshi Oshitani, epidemiolog la Tohoku University (Japonia).
 
Cercetările au confirmat faptul că din două grupuri de oameni expuşi la Delta, cel pentru care au trecut cinci luni de la imunizare are o rată de infectare cu mai mult de 50% mai mare cu o boală simptomatică.
 
„În contextul unei imunităţi în descreştere cu cât ai început mai devreme vaccinarea cu atât apar mai multe infecţii după vaccin. Probabil că aşa se explică numărul crescut de noi îmbolnăviri şi decese raportat la populaţie în Israel”, spune Oshitani.
 
Prin contrast, ţările europene care au demarat mai lent campania de vaccinare au administrat grosul dozelor în primăvară cu doar câteva luni înainte ca Delta să se răspândească comunitar.
 

Profilul de vârstă

 
Danemarca care nu a mai avut valuri majore de noi cazuri şi decese de la începutul campaniei de vaccinare, s-a concentrat pe imunizarea populaţiei vârstnice, ceea ce a contribuit la scăderea bilanţului de decese. Totuşi vârful pre-vaccinal ca medie pe şapte zile nu a depăşit 36 de morţi zilnice şi a scăzut la 9% după imunizări.
 
Japonia care are o populaţie îmbătrânită a fost ajutată de vaccin, dar nu la fel de mult. Cu o acoperire vaccinală de circa 90%  a populaţiei de peste 65 de ani, impactul a fost vizibil înainte ca Delta să crească numărul de infecţii zilnice la niveluri-record în august. În cursul acelui val decesele au scăzut cu 43% faţă de valul anterior, deşi numărul cazurile era de două ori şi jumătate mai mare.
 
Spencer Fox, specialist în modelarea bolilor infecţioase la University of Texas explică că este important modul cum sunt distribuite infecţiile pe grupe de vârstă atunci când se apreciază ratele de mortalitate în relaţie cu numărul de îmbolnăviri.

 

Imunitatea naturală

 
Cât de puternică e imunitatea dobândită în valurile epidemice anterioare?
 
Ţările asiatice au avut în general măsuri eficiente de combatere a pandemiei, evitând valuri severe precum cele europene şi de aceea ar putea fi mai vulnerabile la varianta curentă mult mai contagioasă. Aşa se explică reticenţa Chinei şi Hong Kong în privinţa redeschiderii graniţelor.
 
Valuri mortale pre-delta ar fi putut contribui la faptul că anumite ţări cu niveluri înalte de vaccinare au fost afectate mai puţin de Delta.
 
 
Ţările din America de Sud, de pildă, care au fost devastate de variantele gamma şi lambda la începutului anului, au avut un impact limitat al tulpinii Delta, probabil din cauza potenţării între imunitatea naturală dobândită prin expunerea la aceste mutaţii şi vaccinuri care au acţionat ca o întărire (booster),relatează Bloomberg care publică şi grafice comparative ale ratelor mortalităţii în funcţie de imunizări.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările