De ce nu se susţine teoria virusului scăpat din laborator: patru argumente oferite de un cercetător american

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laboratorul Institutului de Virusologie din Wuhan FOTO EPA-EFE
Laboratorul Institutului de Virusologie din Wuhan FOTO EPA-EFE

Un epidemiolog american de la Universitatea din California care a instruit cercetători de la institutul de Virusologie din Wuhan a oferit patru motive pentru care este puţin probabil ca noul coronavirus să fi scăpat din singurul laborator de înaltă securitate din China, pe fondul speculaţiilor privind originea virusului care a declanşat o criză sanitară şi economică de proporţii la nivel global.

Potrivit Business insider care citează New York Times, Matthew Pottinger, consilierul adjunct pe probleme de securitate naţională americană, a cerut în ianuarie serviciilor de informaţii să investigheze posibila provenienţă a virusului dintr-un laborator din Wuhan. CIA nu a găsit niciun fel de dovezi.

Epidemiologul american Jonna Mazet, care a colaborat cu echipa de cercetători din Wuhan, a explicat de ce: „Am lucrat împreună la dezvoltarea celor mai stricte protocoale de siguranţă, astfel că este extrem de improbabil să fie vorba de un accident de laborator”,  a declarat aceasta pentru Business Insider.

Primul argument: Probele de coronavirus din laborator nu corespund noului coronavirus

După izbucnirea epidemiei SARS, în 2013, cercetători de la singurul de laborator de biosecuritate de nivel 4 din China studiază probe de coronavirusuri prelevate din peşteri de la lilieci. Printre ei se află şi virusologul Shi Zhengli a cărei echipă a identificat populaţia de lilieci cel mai probabil responsabilă de ultima epidemie cu un coronavirus, în peştera Shitou, situată în Kunming, capitala provinciei Yunnan, sud-vestul Chinei.

Cercetătoarea a recunoscut pentru publicaţia Scientific American că după ce echipa sa a secvenţiat genomul noului coronavirus, în contextul epidemiei izbucnite la Wuhan, a verificat cuprinsă de panică arhivele ultimelor ani pentru a se asigura că nu a avut loc un accident: genomul noului coronavirus era diferit de secvenţele genetice ale probelor de coronavirus existente în laborator.

„Mi-a luat o mare povară de pe umeri. Nu am dormit zile întregi”, a recunoscut Shi, care explorează coronavirusuri ale liliecilor de 16 ani.

Epidemiologul american Jonna Mazet a colaborat cu Shi în cadrul unui program de pregătire pentru pandemie, PREDICT, iniţiat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională. Până la anularea lui toamna trecută de către preşedintele american Donald Trump, laboratoare din 30 de ţări au primit instruire şi finanţare în cadrul programului.

„Am vorbit cu ea recent”, a spus Mazet, referindu-se la fosta sa colegă. „Este foarte sigură că nu a dat peste acest virus înainte de izbucnirea epidemiei”, a  spus ea, precizând că Shi a creat o bază de date sigură unde cercetători afiliaţi programului PREDICT îşi pot împărtăşi rezultatele.

Argumentul 2: Laboratorul aplică protocoale riguroase de siguranţă

În pofida faptului că în 2018 oficiali americani au semnalat îngrijorări legate de siguranţă la Institutul de Virusologie din Wuhan, potrivit unor informări diplomatice, Mazet susţine că munca de cercetare a colegei sale este una ireproşabilă în această privinţă.

„Pe teren merg cu echipamente de protecţie extrem de riguroase: mai multe perechi de mănuşi, potecţii pentru ochi, costume întregi şi măşti”, a spus aceasta care a admis totuşi că nu a vizitat personal laboratorul şi nu cunoaşte în detaliu cercetările desfăşurate în laborator. A explicat că probele luate direct de la lileci sunt împărţite în două: jumătate în recipiente cu substanţe care dezactivează virusul, jumătate în recipiente cu virus activ. Probele sunt îngheţate imediat în nitrogen lichid, eprubetele sunt dezinfectate şi transportate la laborator, unde sunt depuse în containere la temperatură de -80 de grade Celsius.

Oamenii de ştiinţă folosesc doar probele de virus dezactivat pentru studiu, în timp ce recipientele cu virus activ sunt depozitate într-o zonă restricţionată specială.

Argumentul 3:  Pandemia de coronavirus este ultima dintr-o serie de boli transmise de animale

Experţii au bune motive să creadă că ne aflăm doar în faţa ultimei boli infecţioase transmisă de la animal la om, ţinând cont de seria ultimelor epidemii de coronavirus - şi anume cele declanşate de Ebola şi SARS. Ambele au provenit de la lilieci - fapt confirmat de cercetările genetice şi în cazul noului coronavirus. Un studiu publicat în februare a arătat o similaritate genetică de 96%  cu coronavirusurile de la populaţiile de lilieci din China.

În plus, 3 din 4 boli infecţioase noi transmise la om provin de la alte specii: Coronavirusul este al şaptelea dintr-o serie de astfel de virusuri care au infectat oamenii în ultimul secol.

Pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009-2010 a ucis 300.000. Oamenii au luat virusul gripei aviare prin contactul direct cu păsările. Au mai fost şi pandemiile de gripă din 1957 (gripa asiatică) şi 1968 (Hong Kong) - care şi ele, cel mai probabil, au avut la bază tulpini de virusuri de la păsări.

Totodată, în ultimii 45 de ani, cel puţin patru pandemii au fost declanşate de virusuri de la lilieci.

Argumentul 4: Oamenii obişnuiţi sunt mai expuşi riscului de infecţie decât oamenii de ştiinţă care poartă echipamente de protecţie

Peşterile şi habitatele sălbatice din care sunt colectate probele de virus sunt periculoase pentru oameni, întrucât expunerea este una directă, a explicat Mazet.

Cercetătorii precum Shi de la laboratorul din Wuhan merg în aceste locuri foarte bine echipaţi. În schimb, turiştii, vânătorii, braconierii şi alţi oameni care depind de animale pentru hrană şi comerţ frecventează aceste locuri neprotejaţi.

Peter Daszak, preşedintele Alianţei EcoHealth, care a intermediat relaţia dintre reprezentanţii PREDICT şi Institutul de Virusologie din Wuhan, a declarat că între 1 şi 7 de milioane de oameni din Asia de Sud-Est sunt expuşi anual bolilor zoonotice.

„Asta este calea de transmitere. Pentru noi cei din domeniu este cât se poate de evident că aşa stau lucrurile”, a subliniat el.

Un studiu publicat de cercetători asiatici în martie 2019 a prezis o nouă epidemie declanşată de coronavirusuri de la lilieci -asta ţinând cont că majoritatea coronavirusurilor capabile să infecteze oameni şi animale îşi au originea în China, iar aici multe specii de lilieci „vieţuiesc în apropierea oamenilor putând astfel deveni surse de transmitere a virusului la om şi animale din gospodărie sau ferme”, au arătat autorii studiului.

Începând din 2014, Institutul de Virusologie din Wuhan  a primit fonduri de aproape de 600.000 de dolari în cadrul unui grant de cercetare privind coronavirusurile de la  lilieci  al Institutului de Alergii şi Boli Infecţioase din SUA. În 2019, grantul aflat sub administrarea EcoHealth Alliance a fost reînnoit pe încă cinci ani.  Finanţarea a fost oprită la sfârşitul lunii aprilie de administraţia Trump.

Directorul Institutului de Virusologie din Wuhan a declarat pentru Reuters că afirmaţiile răuvoitoare despre laborator nu au nicio bază şi contrazic toate dovezile disponibile.

Potrivit epidemiologului american citat mai sus speculaţiile din jurul  provenienţei virusului din laborator riscă să erodeze cooperarea ştiinţifică viitoare dintre China şi SUA în privinţa identificării coronavirusurilor care ar putea ameninţa lumea.

Cercetătoarea chineză care studiază lilieci

Shi Zhengli, virusologul care colectează probe de la liliecii din China pentru a identifica coronavirusuri, a fost surprinsă când a primit primele mostre ale unui nou coronavirus de la pacienţi din Wuhan, China Centrală, pe 30 decembrie - conform cercetărilor sale din ultimii 16 ani,  e mult mai probabil ca epidemiile să se declanşeze în provinciile subtropicale din sud precum Guangdong, Guangxi şi Yunnan.

Echipa lui Shi de la Institutul de Virologie din Wuhan, afiliat Academiei Chineze de Ştiinţe, a pornit imediat într-o cursă de identificare a sursei noii epidemii, potrivit Scientific American. În acelaşi timp a verificat frenetic arhivele laboratorului pentru a infirma ipoteza unei scurgeri accidentale a virusului.

Shi a colectat primele probe de la lilieci în 2004 - din populaţiile din peşterile de lângă Nanning, capitala provinciei Guangxi.  Pentru a ajunge la ele, echipa internaţională de cercetători a trebuit să ajungă adânc în peşterile înguste, sub ghidajul localnicilor. După explorarea a peste 30 de peşteri, cercetătorii abia au dat peste câţiva lilieci.

Epidemia de SARS  a dat startul epidemiilor grave provocate de coronavirusuri care pănă atunci produceau doar răceli inofensive. De aici s-a stârnit şi interesul internaţional pentru identificarea unor coronavirusuri cu potenţial pandemic. Nu s-a aflat nici acum cum s-a transmis virusul SARS de la lilieci la civete,  mici mamifere care trăiesc în regiunile tropicale şi subtropicale din Asia şi Africa.

Opt luni de zile au colectat cercetătorii din Wuhan mostre de la lilieci fără a găsi vreo urmă de virus SARS. Au descoperit întâmplător că, de fapt, liliecii nu erau infectaţi şi aveau anticorpi la virus.  Echipa a folosit kituri de testare de anticorpi dezvoltate pe pacienţii umani care trecuseră prin boală. Astfel şi-au dat seama că prezenţa coronavirusului la specii de lilieci e sezonieră.

După cercetări intinse pe cinci ani pe populaţiile de lilieci din peştera  Shitou, de la periferia Kunming, capitala provinciei Yunnan, de unde a provenit virusul SARS, oamenii de ştiinţă din Wuhan au descoperit sute de coronavirusuri extrem de diverse. Doar câteva zeci dintre ele fac parte din aceeaşi grupă cu SARS, putând provoca infecţii grave ale plămânilor.

După secvenţierea genomului noului coronavirus, Shi şi colegii săi au găsit o similaritate genetică de 97% cu virusul provocat de SARS - virus identificat într-una din provinciile asociate cu o probabilitate mare de epidemii: Yunnan.

Dat fiind că mulţi din cei infectaţi au prezentat simprome uşoare, oamenii de ştiinţă sunt de părere că virusul a circulat săptămâni sau chiar luni înainte de a apărea cazurile grave.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite