De ce donează magnaţii americani sume atât de copleşitoare - o istorie a filantropismului

Doi dintre cei mai bogaţi, dar şi mai filantropi, oameni ai lumii, Bill Gates și Warren Buffett, propun un proiect menit să revoluționeze felul în care americanii privesc caritatea. Excepționalitatea filantropismului american își are originea în eforturile unei generații de superbogați de a se integra, ajutându-și societatea să evolueze. La un secol de la acel act fondator, noii magnați americani încearcă să-și convingă egali

Definind scopul existenței umane, unul din patriarhii filantropiei moderne, marele industriaș american, Andrew Carnegie, spunea: “Omul trebuie să-și petreacă prima treime a vieții sale studiind, cea de-a doua pentru a câștiga cât mai mulți bani iar în ultima trebuie să-și doneze întreaga avere pentru a-și ajuta semenii”.
Cuvintele lui Carnegie sunt esențiale pentru a înțelege un fenomen unic în lume, prin valoarea absolută și relativă a contribuțiilor financiare, prin care oamenii bogați înțeleg să mulțumească societății care i-a format, propulsându-i în vârful elitei financiare mondiale – fenomenul filantropic american. Cauzele acestui fenomen sunt complexe, regăsindu-se atât resorturile psihologice ale unei societăți noi, recunoscătoare față de nou dobândita prosperitate a Americii dar și de un complex de circumstanțe economice care a favorizat apariția superbogaților. Noile industrii, petrochimia, metalurgia, transporturile ferate, articularea sistemului bancar, au dat Statelor Unite a doua generație de superbogați (după ce transporturile maritime – Cornelius Vanderbilt, comerțul – John Jacob Astor, îmbogățiseră prima generație).
Apariția superbogaților, antreprenori care au acumulat în a doua jumătate a secolului XIX averi uriașe și au monopolizat domeniile în care activau (Standard Oil – John D. Rockefeller, Carnegie Steel Company – Andrew Carnegie), a creat reacții ambivalente în societatea americană, determinând apariția a două fenomene specifice, concomitente: evanghelizarea bogăției și filantropismul american. Văzuți de opinia publică distorsionat, ca niște pescuitori în ape tulburi, îmbogățiti într-un moment de mare suferință pentru națiunea americană – în timpul Războiului Civil – inclusiv prin relații cu Guvernul federal, superbogații americani au fost nevoiți să se relegitimeze în fața propriilor societăți.
Având credința sinceră că individul trebuie să contribuie la evoluția propriei societăți, dornici de a scăpa de statutul de paria în fața contemporanilor, superbogații, din rândul cărora se afirmă, în special, Rockefeller (1839-1937) și Carnegie (1835-1919), au contribuit cu sume uriașe la dezvoltarea sistemului educațional și medical american. Averile celor două figuri istorice ale filantropiei americane însumau, la valoarea dolarului din anul 2007, aproape un trilion de dolari, averi care s-au dus în mare parte în donații. Andrew Carnegie, respectându-și propriul dicton, și-a donat întreaga avere (298 miliarde dolari/2007) înainte de moarte. O parte din proiectele filantropice pe care acestea le-a inițiat există și astăzi, la aproape un secol după moartea acestuia, printre care amintim și Carnegie Endowment for International Peace, think-tank care a fondat revista Foreign Policy.
Convingerea că “omul care moare bogat, moare fără onoare”(A. Carnegie) a determinat elita financiară americană să își asume un rol civilizator față de propria societate, conștientizând că “nimic nu e mai degradant decât adorația banilor”.

Filantropia americană, un fenomen generos
Pentru a înțelege cu adevărat magnitudinea fenomenului filantropic american trebuie să ne uităm la cifre. Începând cu anul 2007, când s-a atins un maxim istoric de 314 miliarde de dolari, însemnând 2.3% din PIB-ul Statelor Unite, suma totală a donațiilor americanilor nu a scăzut sub valoarea de 300 de miliarde de dolari. Anul 2009, deși a fost unul de criză pentru economia americană, a adus, conform Giving Foundation, o donație totală de 303.75 miliarde de dolari sau 2.1% din PIB-ul SUA. Practic, în numai trei ani, între 2007 și 2009, fenomenul filantropic din Statele Unite a avut o valoare financiară de aproape 1 trilion de dolari.
Deși pare surprinzător, magnații donatori, spectaculoși prin valoarea punctuală a donațiilor, nu sunt principalii contributori la acest total, ci cetățenii simpli americani care oferă spre comunitățile locale, școli, biserici și spitale, contribuții de până la 50 de dolari. Totuși, centralizarea acestor bani este dificilă și rezultatul, deși surprinzator ca sumă totală, nu atrage atenția mass-mediei.
Revenind la contribuția superbogaților, mai multe cifre ies în evidență. Conform unui studiu aparținând revistei Forbes, din 14 persoane care au donat peste 1 miliard de dolari în timpul vieții, 10 sunt americani. De asemenea, pentru a înțelege mai bine magnitudinea fenomenului filantropic american prin raportarea la cel mondial, primii cinci donatori din lume, la nivelul anului 2009, erau toți cetățeni americani. În acest top intră: Bill Gates (28 mld $), George Soros (7.2 mld $), Gordon Moore, fondatorul Intel (6.8 mld $), Warren Buffett (6.4 mld $) și Eli Broad, unul din actionarii principali ai AIG.

Un moment de cotitură
Patru din cele cinci mari filantropi ante-menționați fac parte dintr-un proiect, numit The Giving Pledge, inițiat de Warren Buffett și Bill Gates și care este menit să crească nivelul donațiilor din partea superbogaților americani. În luna mai a anului 2009, cei doi miliardari au organizat un dineu la care au participat figuri marcante ale filantropismului american, printre care nepotul lui John D. Rockefeller și unul dintre cei mai importanți filantropi ai secolului XX – David Rockefeller, Oprah Winfrey sau primarul New York-ului, Michael Bloomberg. Scopul dineului a fost stabilirea punctului de plecare pentru cea mai mare strângere de fonduri din istoria Americii. Proiectul inițiat de Gates-Buffett încearcă să îi convingă pe primii 400 de miliardari americani din topul Forbes să promită, printr-un legământ, că vor dona pentru caritate, în timpul vieții sau după deces, cel puțin 50% din averea pe care o dețin. Având în vedere că valoarea totală a averilor primilor 400 cei mai bogați americani este 1.2 trilioane de dolari, proiectul are potențialul de a strânge o sumă uriașă cifrată la peste 600 miliarde de dolari.
Proiectul, explicat pe net la adresa www.givingpledge.org, nu este de natură juridică ci încearcă să convingă americanii superbogați să-și asume o poziție principială exprimată prin intermediul unui legământ, în care să-și explice propria poziție și filosofie. Primul miliardar american care a făcut acest legământ este Warren Buffett, care și-a asumat că până la moarte va dona, împreună cu familia sa, 99% din averea pe care o deține, cifrată, în 2010, la 47 miliarde dolari.
Buffett anunțase încă din 2006 că averea sa va fi donată către cinci fundații: Susan Thompson Buffett Foundation (ce poartă numele fostei soții a lui Buffett), trei aparținând celor trei copii ai magnatului și, cea mai mare parte a averii sale, Fundației Gates, cea mai mare din lume, cu un capital de peste 30 de miliarde de dolari.
Exemplul “Oracolului din Omaha” a fost preluat, pentru început, de Eli Broad, John Doerr. H.F. Lenfest și John Morgridge, oameni cu o bogată activitate filantropică, care au decis să semneze legământul. Totuși, efortul început de cei doi mari filantropi este complicat și presupune un misionariat, care să convingă bogații Americii de oportunitatea acestui gest. Având în vedere că doar 15% din miliardarii americani contribuie cu sume importante pentru caritate, există suficiente resurse care pot fi puse în slujba planului gândit de Gates și Buffett.
Veritabili urmași ai familiilor Rockefeller și Carnegie, Bill Gates și Warren Buffett propun o nouă revoluție a felului în care americanii își ajută semenii. Dincolo de miza filantropiei americane, care oricum a performat și până acum în comparație cu restul planetei, efortul celor doi miliardari americani ar trebui să genereze o perioadă de reflecție pentru toți  superbogații planetei, care au o responsabilitate socială cel puțin la fel de mare ca oricare dintre noi.