De ce băncile franceze sunt interesate de menţinerea Greciei în zona euro

Chiar dacă Grecia, Irlanda şi Portugalia reprezintă împreună doar 5% din PIB-ul total al zonei euro, pericolul contagiunii pentru Spania şi Italia este marea îngrijorare a liderilor europeni, explică Christian de Boissieu, preşedintele Consiliului de analiză economică, care sfătuieşte guvernul francez, la Bucureşti. Franţa deţine o datorie suverană italiană de 105.045 de milioane de dolari, iar băncile franceze au cea mai m

De la începutul anului curent, Societe Generale şi-a pierdut 50% din valoarea acţiunilor şi a fost retrogradată împreună cu Credit Agricole de către agenţia americană de rating Moody's. În plus, cele două bănci mari franceze au filiale greceşti care acum sunt puternic afectate. Mai grav, lichidităţile sunt pe terminate după ce fonduri americane şi-au retras aproape 20% din banii plasaţi în băncile franceze, care sunt mult mai dependente de injecţiile de cash ale fondurilor de investiţii americane decât alte instituţii financiare europene, aminteşte revista germană Spiegel.

Cu toate acestea, şeful consilierilor economici ai guvernului francez este optimist în legătură cu viitorul zonei euro. În opinia lui Boissieu, criza actuală nu este cea a monedei euro propriu-zise. "Primul indicator în acest sens este că rata de schimb a euro faţă de dolar este încă mare, iar euro n-a scăzut în ciuda crizei pentru că dolarul este mai fragil. Euro nu e puternic pentru că Europa este puternică, ci pentru că dolarul este slab", explică economistul francez.

Recurgerea la finanţările chineze pentru a întări Fondul European de Stabilitate Financiară este în opinia sa o soluţie valabilă pentru a putea preveni contagiunea. Adevărata problemă a Europei pe termen lung o reprezintă însă creşterea lentă şi şomajul. Pentru de Boissieu, previziunile potrivit cărora în 2020, UE27 şi zona euro vor avea o creştere de doar 1,5% sunt inacceptabile.

Discrepanţele de competitivitate ale economiilor europene trebuie reduse. Grecia şi Portugalia sunt nevoite să-şi găsească alte mijloace pentru a-şi întări competitivitatea. Aici un rol important ar putea să-l joace Banca Europeană de Investiţii (BEI), care sprijină politicile de inovare, de construcţie de infrastructură şi finanţarea întreprinderilor.

Christian de Boissieu nu crede în ieşirea Greciei din zona euro. În opinia sa, revenirea la drahmă ar duce la un cerc vicios: inflaţie, devaluare a monedei şi apoi mai multă inflaţie. În plus, dobânzile la creditele luate ar creşte fără limită.

Economistul francez consideră că reducerea deficitului grec până în 2013-2014 cerută de liderii europeni este nerealistă şi că "Greciei ar trebui să i se dea mai mult timp pentru ca să se ajusteze, iar astfel şi costurile sociale ar fi mai mici".  

Nici măsurile necesare pentru o coordonare mai bună a politicilor fiscale ale ţărilor membre UE n-ar trebui excluse. "De ce să nu introducem un impozit european sau un TVA european?", întreabă retoric economistul francez.

Dar guvernanţa economico-politică ar fi încă un pas către Statele Unite ale Europei. Întrebarea e cine şi le mai doreşte, mai ales acum în vreme de criză când fiecare îşi apără suveranitatea pe cont propriu? Mai ales că Tratatul de la Lisabona a întărit rolul Parlamentelor naţionale şi prevede că cele 27 state membre decid cu unanimitate în problemele esenţiale pentru suveranitatea naţională.