Curtea Penală Internaţională respinge cererea de anchetare a crimelor de război din Afganistan

Kandahar, Afganistan FOTO EPA-EFE

Curtea penală Internaţională (ICC) a respins cererea procurorilor privind investigarea unor presupuse crime de război în Afganistan, invocând instabilitatea din zonă şi lipsa cooperării din partea anchetatorilor.

Preşedintele american Donald Trump a salutat decizia ca  „uriaşă victorie internaţională”, în timp ce gruparea pentru drepturile omului Amnesty International a criticat-o ca laşă, relatează BBC.

Decizia vine la o săptămână după ce SUA au revocat viza procurorului Fatou Bensouda, ca o presupusă reacţie la solicitarea acesteia de a investiga posibile crime ale forţelor armate ale SUA în Afganistan. Cei trei judecători au justificat hotărârea luată în unanimitate prin faptul că o astfel de anchetă „nu serveşte interesele justiţiei.”

Trump a transmis că victoria nu este doar patrioţilor, ci şi a legii, spunând că ICC e „ilegitimă”, iar orice încercare de urmărire în justiţie a cetăţenilor americani sau a aliaţilor săi va primi un „răspuns prompt şi energic.” Pe de altă parte, Amnesty a declarat că refuzul investigaţiilor echivalează cu „un abandon şocant al victimelor” de natură să „reducă şi mai mult din credibilitatea deja îndoielnică a curţii”. În aceste condiţii, decizia nu poate fi considerată decât o „predare laşă în faţa hărţuirilor din partea Washingtonului.”

Fatou Bensouda a devenit procuror al ICC în 2012 FOTO EPA-EFE

Curtea Penală Internaţională investighează presupuse abuzuri ale părţilor implicate în conflictul din Afganistan de peste zece ani, însă ancheta formală ale unor potenţiale crime a început în noiembrie 2017. În cazul de faţă, ICC a motivat că deşi o „bază rezonabilă” a comiterii unor crime, situaţia actuală din Afganistan face ca perspectiva unei anchete de succes şi astfel şi a punerii sub acuzare să fie „extrem de limitată.” Judecătorii au mai invocat şi perioada lungă de timp de la debutul anchetei în 2006, or Curtea trebuie să-şi folosească resursele cu prioritate în activităţile cu cele mai şanse de reuşită.

Curtea anchetează şi aduce în justiţie pe cei vinovaţi de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, intervenind atunci când autorităţile naţionale nu au posibilitatea sau nu sunt dispuse să facă acest lucru. Înfiinţată în 2002 printr-un tratat ONU, Curtea a fost ratificată de 123 de ţări. China, Rusia, India şi SUA se află printre ţările care nu au dorit să fie membre.

Administraţiile SUA au criticat de multe ori ICC, argumentând că soldaţii săi pot deveni ţinte ale proceselor politice. Preşedintele Clinton a semnat tratatul de înfiinţare a Curţii înainte de încheierea mandatului său, dar Congresul american nu l-a retificat. După ce SUA a ameninţat că îşi retrage trupele din Bosnia, ONU le-a acordat acestora imunitate, însă ea le-a fost retrasă în 2004 după ce au apărut imagini şocante ale abuzurilor forţelor americane asupra prizonierilor irakieni.