Cum vor Statele Unite să-l îngenuncheze pe Julian Assange

Fondatorul WikiLeaks primeşte ajutor din toate părţile în disputa cu cea mai mare putere a lumii. Statele Unite ar dori să-l acuze pe Julian Assange de spionaj şi negociază deja cu autorităţile suedeze extrădarea sa.

O cerere de extrădare va putea fi emisă doar după ce Guvernul Statelor Unite va enunţa acuzaţiile la adresa lui Assange, iar acesta îşi va rezolva problemele legale în Suedia, potrivit unor surse diplomatice anonime citate de „The Independent". Procurorul General al SUA, Eric Holder, a declarat că autorităţile federale analizează posibilitatea inculpării pentru spionaj sau pentru alte infracţiuni, precum furt de bunuri guvernamentale, şi chiar se gândesc să emită noi legi pentru a completa eventualele goluri în ceea ce priveşte acuzarea unor persoane în cazul divulgării unor informaţii clasificate.

Citiţi şi: PayPal a blocat contul WikiLeaks în urma intervenţiei autorităţilor americane

Principalul obstacol în includerea lui Assange sub incidenţa legii 1917 Espionage Act constă în faptul că acesta nu este nici oficial american şi nici agent al unei puteri străine. Totodată, punerea sub acuzare a lui Assange ar veni în contradicţie cu dreptul la liberă exprimare garantat de Constituţia americană, explică profesorul Stephen Vladeck, citat de „Financial Times". Până în prezent, niciun jurnalist nu a fost condamnat pe baza Espionage Act. Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a negat existenţa unor discuţii între Stockholm şi Washington privind extrădarea australianului.

Proceduri îndelungate

Drumul până la o extrădare în SUA este însă foarte lung. După ce judecătorul Howard Riddle a respins eliberarea pe cauţiune a fondatorului WikiLeaks, avocaţii lui vor pleda din nou săptămâna viitoare pentru eliberare. Va urma o audiere, în cadrul căreia autorităţile suedeze vor explica de ce vor extrădarea lui Julian Assange. Avocatul Mark Stephens a precizat că australianul nu are nimic împotrivă să discute cu procurorul suedez pe tărâm britanic, dar nu vrea să se întoarcă în Suedia. Echipa sa de avocaţi se pregăteşte deja pentru a contesta o eventuală decizie de extrădare la Înalta Curte din Londra. Dacă pierd, se pot duce şi la Curtea Supremă, toate aceste proceduri urmând să se deruleze pe parcursul mai multor luni.
Nu numai Assange îi deranjează pe americani, ci şi „The New York Times", una dintre cele cinci publicaţii partenere ale WikiLeaks. Senatorul Joe Lieberman, preşedintele Comitetului pentru Securitate Naţională, a cerut Departamentului de Justiţie să investigheze dacă publicaţia nu a comis vreo infracţiune prin publicarea documentelor WikiLeaks. Totodată, Lieberman a avertizat că vor mai apărea incidente similare, dacă WikiLeaks scapă nepedepsit. Ministrul australian de Externe, Kevin Rudd, consideră că SUA sunt de vină pentru dezvăluirea mesajelor diplomatice. Precizând că nu îi pasă de criticile la adresa lui dezvăluite de WikiLeaks, Rudd a spus că incidentul ridică semne de întrebare în legătură cu securitatea SUA.

Operaţiunea „Răzbunarea"

În timp ce Assange stă la închisoare, dezvălurile continuă, iar războiul între cei care îl apără şi instituţii s-a inteţit. Ieri, hackerii au atacat site-urile Mastercard şi ale companiei elveţiene PostFinance, drept răzbunare faţă de decizia acestora de a bloca mijloacele de finanţare ale WikiLeaks. Alte atacuri au vizat pagina de web a Parchetului suedez şi email-ul avocatului celor două femei care au depus plângere împotriva lui Assange.

„Primul război informatic a început. Câmpul de bătălie este WikiLeaks", au afirmat hackerii care au lansat operaţiunea „Payback" (Răzbunarea). Cu peste un milion de prieteni pe Facebook şi beneficiind de susţinerea Twitter şi a Partidului Piraţilor din Elveţia şi Suedia, WikiLeaks şi Assange au câştigat deocamdată războiul informatic. Simpatia s-a făcut simţită şi în momentul în care numeroase persoane s-au arătat dispuse să contribuie financiar pentru eliberarea lui Assange, înainte ca judecătorul să respingă cererea de cauţiune. Asta după ce săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs declara liniştit: „Suntem mai puternici decât un tip ce deţine un site. Nu trebuie să ne fie teamă de un tip care a scos 35 de dolari din buzunar şi a cumpărat un domeniu web".

Lista de interpreţi

Site-ul Politico este convins că regizorii de la Hollywood nu vor întârzia să spună pe marile ecrane povestea lui Assange. John Cameron Mitchell, Paul Bettany, Colin Mochrie, Ralph Fiennes şi Neil Patrick Harris sunt propunerile site-ului pentru a-l interpreta pe „omul momentului".

Assange, sedus de o spioană sexy a CIA

Anna Ardin şi Sofia Willen

Presa europeană publică noi detalii picante despre infracţiunile sexuale pe care australianul le-ar fi comis în vară şi din cauza cărora se află acum după gratii. Presa germană sugerează că acuzaţiile de viol şi molestare formulate la adresa fondatorului WikiLeaks sunt rezultatul răzbunării unor femei care s-au simţit „trădate".

Potrivit „Der Spiegel", prima din cele două victime este o purtătoare de cuvânt a lui Julian Assange. E vorba de suedeza de origine cubaneză Anna A., cel mai probabil - susţine presa de la Stockholm - Anna Ardin. Ea l-ar fi ajutat pe australian, în vară, să mute serverul central al site-ului WikiLeaks în Suedia. Pentru că Assange evita să locuiască în camere de hotel de teama serviciilor secrete, tânăra l-ar fi găzduit la ea acasă.

Potrivit agenţiei cubaneze „Prensa Latina", Ardin ar fi colaboratoare a CIA, având legături şi cu gruparea terorista condusă de Carlos Alberto Montaner (jurnalist cubanez anticastrist care locuieşte în exil). După ce a părăsit Cuba, tânăra a lucrat pentru diverse website-uri ale Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi controlate de serviciile secrete americane. Ajunsă în Suedia, Ardin a lucrat în presă, iar apoi s-a lansat în politică intrând în Partidului Social Democrat.

„Abuzată în timp ce dormea"

Aşa s-a ajuns ca cei doi să întreţină raporturi sexuale pe 14 şi 18 august. În acest interval, fondatorul WikiLeaks a avut şi o aventură de o noapte cu prietena Annei, Sofia W. în vârstă de 26 de ani - cel mai probabil Sofia Willen. Cele două au mers împreună la o secţie de poliţie din Stockholm să depună plângere împotriva australianului, iar în ziua reclamaţiei Anna a postat pe bloggul ei  „Şapte sfaturi pentru a te răzbuna pe cel care ţi-a făcut rău". În total, la adresa lui Assange există patru capete de acuzare redate şi de „Daily Mail". Primul: Anna A. susţine că a fost constrânsă să facă sex cu Assange. A doua acuzaţie: „sex pe nepregătite", însemnând, potrivit legilor suedeze, că australianul nu a folosit prezervativ, deşi partenera şi-a exprimat dorinţa în acest sens. În al treilea rând, Anna spune că a fost „molestată cu bună ştiinţă" de fondatorul WikiLeaks printr-o relaţie intimă care „i-a violat integritatea sexuală". Ultimul dintre capetele de acuzare - greu de explicat - este legat de escapada cu prietena Annei, Sofia W. Aceasta din urmă susţine că Assange a făcut sex cu ea în timp ce dormea şi fără prezervativ. Australianul a admis că a avut relaţii apropiate cu cele două reclamante, dar susţine că actul sexual a fost consimţit de ele. ;Magda Crişan

Documente secrete despre Rusia şi China

Mafia rusă este bine implantată în ţări ale UE, mai ales în Spania şi în Bulgaria, şi e suspectată de legături cu puterea politică de la Moscova. Cel puţin aşa reiese din conţinutul unor telegrame diplomatice americane obţinute de WikiLeaks şi publicate de cotidianul „Le Monde". Ambasada SUA în Spania saluta, în august 2009, două operaţiuni, Troika (2008-2009) şi Avispa (2005-2007) contra reţelelor "ruse", care au dus la arestarea a peste 60 de suspecţi, printre care patru lideri ai mafiei ruse.

Procurorul spaniol Jose „Pepe" Grinda Gonzales, care a condus operaţiunea Avispa, „consideră Belarusul, Cecenia şi Rusia state cvasi-mafiote" şi afirmă că „Ucraina va deveni un asemenea stat", după cum relata ambasada americană, la 8 februarie 2010. Potrivit lui Grinda, mafia rusă exercită control asupra sectoarelor strategice, precum cel al aluminiului.

Procurorul spaniol vorbeşte despre legături ce ar putea exista, în opinia lui, între anumiţi mafioţi din Spania şi oficiali ruşi. El ridică „problema nerezolvată" a „nivelului implicării premierului Vladimir Putin în mafia rusă". Totuşi, diplomaţii americani nu stabilesc o legătură între vârful puterii ruseşti şi mafie.Într-o altă telegramă, din 7 iulie 2005, Ambasada SUA de la Sofia evocă activităţile, în Bulgaria, ale unei companii ruse, care ar fi avut „puternice legături cu serviciile ruse de informaţii şi crima organizată".

Maşinaţiunile liderilor chinezi

O altă serie de dezvăluiri se referă la modul cum liderii comunişti chinezi „şi-au împărţit tortul economiei, creând un sistem în care interesele proprii sunt cele care le ghidează deciziile". Afirmaţia a fost făcută de un oficial al ambasadei americane la Beijing, în iulie 2009.  Documentul afirmă că nu există „reformatori" la vârful Partidului Comunist, ci „numai facţiuni aflate în competiţie, care caută să-şi protejeze imperiile industriale de atacurile viitorilor lideri". Sursa menţionează că fostul premier chinez Li Peng şi familia sa controlează afacerile în domeniul electricităţii, în timp ce „ţarul securităţii", Zhou Yongkang, are monopol în sectorul petrolului, iar soţia premierului Wen Jiabao controlează sectorul pietrelor opreţioase.  ;Ana-Maria Vieru