Viaţa în cel mai periculos oraş din lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oraşul Ciudad Juarez avea, nu demult, cea mai crescută rată a criminalităţii din întreaga lume. Chiar dacă între timp lucrurile s-au schimbat, pentru cei care au crescut înconjuraţi de violenţă lupta pentru normalitate abia a început.

În Juarez, războiul dintre cartelurile de droguri a provocat moartea a aproximativ 10.000 de femei şi copii din 2007, 359 de omucideri având loc numai în 2010, se arată într-un articol publicat pe site-ul buzzfeed.com. Miza este accesul pe piaţa americană care valorează aproape 40 de miliarde de dolari. 

Banii şi violenţa au dus la destrămarea societăţii, iar violenţa extremă a devenit normală, un aspect al vieţii de zi cu zi.

Cine sunt Los Ninis 

În timpul războiului, cartelurile recrutau frecvent oameni tineri. Adolescenţii – Los Ninis (ni estudian ni trabajan, nici nu lucrează, nici nu studiază) – erau cei mai vulnerabili, fiind atraşi de banii pe care îi primeau.

Unii ar putea susţine că meritul acestei schimbări în bine este al fostului preşedinte Felipe Calderon şi al programului iniţiat de el, Todos Somos Juarez (Toţi suntem Juarez), introdus în 2010. Guvernul a investit 263 de milioane de dolari în 2010 şi 138 de milioane de dolari în 2011. 

Rezultatele, cel puţin pe hârtie, par impresionante. Cu toate acestea, mulţi creed că încetarea violenţelor are de-a face cu faptul că un anume cartel, Sinaloa, a câştigat războiul. În orice caz, de anul trecut, Juarez nu mai este capitala crimei, aflându-se acum pe locul 19.

Lupta pentru supravieţuire

Cei 1,5 milioane de locuitori ai oraşului se luptă pentru supravieţuire, iar acest efort este vizibil mai ales în cazul tinerilor care au crescut într-o perioadă măcinate de războaiele duse de cartelurile de droguri şi nu cunosc altceva. Sistemul care ar fi trebuit să îi protejeze este disfuncţional, dar ei – şi adulţii cărora le revine responsabilitatea de a-i îngriji – nu sunt.

La Colegiul de Studii Ştiinţifice şi Tehnologice (CECyT) învaţă aproximativ 200 de studenţi care nu beneficiază decât de o sală propriu-zisă. Apa vine din cisterne, iar clădirea este împărţită, pentru că o şcoală o foloseşte dimineaţa. Se întunecă până ce studenţii părăsesc clădirea, iar cei mai mulţi merg pe jos până acasă.

Profesoară de peste 23 de ani, directoarea şcolii, Elsa Gonzalez încearcă să îşi educe studenţii cum poate mai bine, ştiind că printre ei se află atât traficanţi de droguri, cât şi victime.

image

Pe 3 septembrie 2012, Elsa a observat un student care purta o jachetă kaki. Nu a fost singura care a observat că se diferenţia de cei care erau îmbrăcaţi în alb şi verde. După ore, câţiva membri ai grupului Artistas Asesinos au agresat studentul. Aflând de atac, ea s-a deplasat la faţa locului şi l-a confruntat direct pe liderul găştii care a afirmat că studentul furase jacheta. Victima a recunoscut, în cele din urmă. Elsa i s-a adresat apoi din nou agresorului şi i-a spus că un student ucis ar conduce la închiderea şcolii, iar dacă şcoala va fi închisă, ar dispărea orice şansă pentru ceilalţi membri ai comunităţii. Atacatorul a îmbrăţişat-o şi i-a promis protecţia lui. „Nu vreau protecţia ta. Vreau doar să îmi fac treaba“, i-a spus ea.

A doua zi, a aflat că poliţia arestase un student pe nume Daniel care a participat la uciderea unui alt băiat – membrii bandei îi tăiaseră o ureche şi îl arseseră de viu. Ea a insistat ca poliţia să o aştepte şi s-a întors la şcoală pentru a-i anunţa pe părinţii lui Daniel. Mai târziu, urechea a fost găsită în ghiozdanul unui elev.

Sora lui Daniel şi-a sunat fratele în închisoare, iar Elsa a primit pe această cale un mesaj: „Spune-i directoarei că trimitem pe cineva să o omoare“. Şcoala a fost închisă timp de trei zile.

În Juarez, 97% dintre cazurile de omucidere nu sunt rezolvate.

Oameni care dispar, de parcă nu ar fi existat 

În războiul drogurilor, cartelurile recrutau bande întregi, iar bandele foloseau acei Ninis. Tinerii erau cu toţii suspecţi. Fiecare puşti ştia că un altul a ucis.

Tania este şi ea Nini. La 17 ani, nu se mai poate întoarce la şcoală. Ar putea lucra dacă ar fi absolvit liceul şi dacă ar avea un certificat medical, dar nu a mai fost la şcoală de la vârsta de 14 ani.

Un raport recent al Human Rights Watch documentează 249 de dispariţii în timpul războiului drogurilor; se crede că 149 de persoane au dispărut din cauza unor oameni angajaţi de stat. Numărul real al celor dispăruţi, arată raportul, este mult mai mare, iar dispariţiile continuă.

Todos Somos Juarez

Au existat şi victorii ale programului Todos Somos Juarez: s-au oferit 14.500 de burse, iar rata criminalităţii a scăzut. 

Şi este pace acum: oamenii au curaj să mănânce la restaurant, să comande o băutură într-un bar. O fată se poate certa cu o alta şi conflictul rămâne la acest stadiu, nu devine un pretext pentru o baie de sânge.  

Ceea ce nimeni nu ştie este dacă pacea va dura.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite