Cum un sistem de ucenicie apărut pe ruinele unui război civil din Africa a creat milionari

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Computer Village din Lagos FOTO technext.ng
Computer Village din Lagos FOTO technext.ng

Comunitatea igbo din Nigeria este cunoscută pentru faptul că dă oameni de afaceri de mare succes, iar acest lucru se datorează într-o oarecare măsură unui sistem de ucenicie apărut pe ruinele războiului civil, relatează BBC.

Cu zâmbetul său până la urechi, Onyeka Orie, în vârstă de 28 de ani, redă o imagine a fericirii în magazinul său de accesorii pentru telefoane mobile din întinsul Computer Village din Lagos, cel mai populat oraş al Nigeriei.

Magazinul l-a primit de la fostul său şef, pentru care a lucrat timp de câţiva ani fără plată pentru a învăţa meserie.

„Mi-am servit «oga» (şeful, n. red.) timp de opt ani, dintre care patru administrând acest magazin. «Oga» mi l-a dat. Nu mă aşteptam”, spune, plin de entuziasm, Orie.

Născut într-o familie de fermieri din sud-estul Nigeriei, Onyeka Orie avea puţine şanse să iasă din sărăcie, deoarece familia sa nu şi-a permis să-i ofere educaţia de care avea nevoie pentru a obţine un loc de muncă bun într-o ţară în care şomajul este la cote alarmante, chiar şi în rândul celor cu o diplomă universitară, remarcă reporterul BBC.

Onyek Orie antreprenor nigerian FOTO BBC

Onyeka Orie FOTO BBC

Aşadar, după terminarea şcolii secundare, a decis să intre în sistemul de ucenicie „Igba Boi” - în care băieţii din comunitatea igbo îşi părăsesc familiile pentru a trăi alături de oameni de afaceri de succes.

Aceşti tineri îi sunt credincioşi întru totul şefului lor şi fac de toate pentru el, inclusiv spălându-i maşinile în schimbul dobândirii unor abilităţi de viaţă şi de conducere a unei afaceri. Totodată, li se oferă mâncare şi un acoperiş deasupra capului.

La sfârşitul unei perioade convenite, şeful lor le oferă un capital pentru a-şi continua drumul în viaţă cu propria afacere.

„Să nu-l laşi în urmă pe fratele tău”

Sistemul de ucenicie Igbo a apărut pe ruinele războiului civil din Nigeria (1967-1970), spune profesorul şi antreprenorul Ndubisi Ekekwe.

Înfrântă, deposedată de proprietăţi şi vizată de restricţii, comunitatea igbo a reuşit să recupereze o parte din statutul său economic antebelic în doar doi ani de la încheierea războiului.

Sistemul a apărut la iniţiativa The Peoples Club, un club social format în 1971 în oraşul Aba. Clubul a dezvoltat sistemul pornind de la principiul „onye a hana nwanne ya”, adică „să nu-l laşi în urmă pe fratele tău”, specific igbo.

„The Peoples Club a fost o mişcare socială şi economică care a conceput un şablon economic pentru ieşirea igbo din ruinele războiului. A început ca o nouă mişcare de supravieţuire”, explică Benedict Okoro, fondatorul Odinala Cultural Heritage Foundation.

Sistemul de ucenicie este urmat în general de băieţi, deoarece familiile igbo sunt reticente în a-şi lăsa fetele să trăiască în preajma unui om de afaceri timp de cel puţin cinci ani pentru a învăţa o meserie.

Caz rar: „Nu am primit nimic după şapte ani”

Printre produsele sistemului se numără oameni de afaceri proeminenţi precum magnaţii auto Innocent Chukwuma, fondatorul Innoson Motors, şi Cosmas Maduka, directorul executiv al Coscharis Group.

Într-un interviu acordat în 2019 pentru BBC, Cosmas Maduka susţine că a pus bazele imperiului său cu cele 200 de naira (0,7 dolari) primite de la şeful său în 1976.

Succesul sistemului este vizibil şi în oraşe din sud-estul Nigeriei precum Onitsha, Aba şi Nnewi, unde pieţele imense atrag comercianţi din toată Africa de Vest.

Innocent Chukwuma

Innocent Chukwuma FOTO Guide Africa

Dar sistemul are şi părţi vulnerabile, deoarece se bazează exclusiv pe o înţelegere verbală care ţine până la urmă de bunăvoinţa angajatorului.

Ndubuisi Ilo, care deţine acum un magazin de piese auto de succes în Ladipo, Lagos, spune că nu a primit nimic de la şeful său după şapte ani de ucenicie.

„M-a sunat într-o zi şi mi-a spus că nu îşi permite să mă plătească. A spus că se va ruga pentru mine şi mi-a cerut să încep să mă descurc de unul singur. Mi-a fost foarte greu la început şi am fost nevoit să dorm în maşini, dar acum zâmbesc când privesc înapoi la viaţa mea”, mărturiseşte el.

În alte cazuri, şefii îi acuză pe ucenici de furturi sau de diverse chestii mărunte doar pentru a pune capăt acordului într-un mod favorabil lor.

Ndubuisi Ilo nu se raportează la perioada de ucenicie ca la o pierdere de timp. Ba dimpotrivă, el spune că în acea perioadă a acumulat cunoştinţe pe care le-a folosit ulterior în începerea şi dezvoltarea afacerii.

Un model pentru întreaga lume, dar mai ales pentru Africa

Fundaţia lui Okoro încearcă să instituţionalizeze sistemul Igba Boi pentru a minimiza riscurile de nerespectare a acordurilor.

„Un sistem instituţionalizat s-ar baza pe lege. Ucenicul va primi chiar şi un certificat după perioada de ucenicie”, afirmă Benedict Okoro.

Ndubisi Ekweke relevă că ajutarea unor potenţiali rivali de afaceri este împotriva gândirii capitaliste tradiţionale, dar funcţionează în cadrul „Igba Boi”.

„Acest sistem depinde de aducerea mai multor persoane în afaceri”, dă asigurări el.

Ekweke a scris un articol pentru Harvard Business Review în care îşi exprimă convingerea că „sistemul Igbo Apprenticeship System [IAS]” poate fi „un model pentru întreaga lume”.

Pe site-ul său, el propune dezvoltarea IAS-ului pe tot continentul african. „Puneţi IAS în manualul de economie în Nigeria!”, insistă profesorul şi antreprenorul nigerian.

O practică de viitor

Rata şomajului în Nigeria este critică, ridicându-se la 33%, afectând inclusiv absolvenţii de studii superioare.

Onyeka Orie spune că situaţia sa financiară este mai bună decât cea a multora dintre colegii săi care au preferat să meargă la universitate, iar acum îşi doreşte un ucenic.

Ndubuisi Ilo crede că sistemul „Igba Boi” este sigur şi de viitor. „Atâta timp cât există pieţe şi comercianţi igbo, vor exista şi ucenici”, conchide el.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite