Cum se va schimba lumea după Pandemia COVID-19

Protest al patronilor de restaurane, ]nchise din cauza Covid-19

Modul de viaţă pe care îl ştiam înainte de COVID – 19 va dispărea susţin experţi şi analişti consultaţi de publicaţia Politico.

Criza a pus ţări întregi în izolare, a distrus numeroase afaceri, a ucis sute de mii de oameni şi a afectat viaţa a miliarde de oameni. Şi chiar dacă pandemia se va stinge, modul de viaţă al oamenilor nu va mai fi la fel, se anunţă schimbări importante.

Munca la birou vs home office

Piaţa spaţiilor de birouri a fost lovită în plin de criză. Numeroase afaceri nu se vor mai deschide chiar şi după ce trece epidemia, lăsând în urmă multe spaţii neocupate. Alţii îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă. Potrivit firmei de consultanţă Global Workplace Analytics, este de aşteptat ca doi ani de aici încolo, 30% dintre angajaţi ar putea lucra de acasă mai multe zile pe săptămână.

Sectorul HORECA

Este greu de imaginat o Europă care să nu revină la obiceiurile ei de a lua masa în oraş şi de a ieşi la cafenele, în aer liber. Dar, chiar şi după ce restricţiile se vor ridica, experienţa Chinei arată că oamenii vor fi mult mai reţinuţi în a ieşi la restaurant. Potrivit specialiştilor consultaţi de Politico, în primul rând trebuie recâştigată încrederea. În China, restaurantele care s-au deschis au trebuit să introducă măsuri suplimentare de siguranţă: măşti pentru angajaţi, spaţiu suficient între mese şi verificarea temperaturii la intrare. Măsuri similare ar putea fi introduce curând şi în Europa, iar acest lucru ar putea complica viaţa restaurantelor. Mai mult spaţiu între mese înseamnă inevitabil mai puţină eficienţă economică – iar acest lucru ar putea fi suficient pentru a închide multe afaceri.

Lanţul de aprovizionare

Primul impact tangibil al epidemiei de coronavirus a fost vizibil în magazine, unde oamenii au făcut cumpărături cuprinşi de panică, golind rafturile de teama penuriilor. Apoi, restricţiile de la frontiere au îngreunat transportul între ţări şi munca sezonierilor în agricultură. Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, susţine că una dintre principalele lecţii date de criză este că Europa trebuie să se concentreze mai mult pe producţia agricolă, pentru a depinde mai puţin de surse externe şi pentru a-şi spori siguranţa alimentară.”Trebuie să ne producem propriile noastre alimente, pe propriile noastre terenuri agricole, de către fermierii noştri şi trebuie să fim mai atenţi la piaţa locală, la scurtarea lanţului de aprovizionare”, a declarat comisarul pentru Politico.

Alimentaţie mai sănătoasă

Criza a schimbat relaţia consumatorilor cu ceea ce pun în farfurie. Măsurile de izolare şi închiderea restaurantelor i-a încurajat pe europeni să gătească acasă în bucătărie, să coacă pâine şi să gătească meniuri mai intereante. Mulţi au ales magazinul cel mai apropiat, în loc să-şi facă cumpărăturile de la marile supermarketuri. Pendemia a dus la creşterea cererii pentru alimente organice, potrivit unei companii de cercetare de piaţă. În Franţa, de pildă, magazinele cu produse organice au raportat creşteri ale vânzărilor şi cu 40%.

Protecţia pentru muncitorii independenţi

Criza generată de coronavirus a împărţit muncitorii în două: cei care pot lucra de acasa şi cei care se expun riscului de infecţie.”Proletariatul digital” – cei care lucrează în livrări la domiciliu pe platforme digitale – nu are de ales şi trebuie să onoreze comenzile publicului. Politico scrie că guvernele vor trebui să regândească protecţia socială şi dreptul muncii pentru acest nou tip de slujbe mai ales în condiţiile în care cei rămaşi fără job se orientează către astfel de platforme pentru a câştiga un ban. Specialiştii consultaţi de Politico cred că pe măsură ce numărul acestor muncitori creşte, politicienii vor dezbate cum să clasifice muncitorii independenţi şi cum poate fi introdus şi în cazul lor un venit minim garantat. Companiile care se bazează pe muncitori independenţi susţin că aceştia nu ar trebui clasificaţi drept angajaţi. Acest lucru înseamnă însă că nici nu se bucură de protecţie din partea statului.

Cumpărături online

Consumatorii fiind deja prea speriaţi pentru a ieşi din casă la cumpărături, vânzările nu vor avea de ales şi se vor muta online.  Spermarketurile aşa cum le ştim acum o să dispară sau vor fi operate de roboţi? În Statele Unite, tehnologia Amazon bazată pe magazine fără vânzători devine tot mai populară, dar în Europa schimbarea s-ar putea sa nu vină chiar atât de repede. Specialiştii consultaţi de Politico susţin că procesul de automatizare va continua şi în Europa, dar muncitorii nu vor fi înlocuiţi atât de repede, mai ales în vremuri de criză.

Politico mai anticipează că epidemia de coronavirus va redesena harta oraşelor, va determina schimbări majore în ce priveşte transportul public (vânzarea de bilete), va ţine la sol multă vreme companiile aeriene şi va schimba modul de îmbarcare pe aeroporturi. De asemenea, epidemia a relevat componenta de utilitate publică a giganţilor tehnologiei gen Facebook, Google, a pus în discuţie drepturi civile şi va accelera transformarea digitală a Parlamentului European pentru a limita la maximum interacţiunea fizică atunci când nu este necesară.

Eric Klinenberg este profesor de sociologie şi director al Institutului pentru Ştiinţe Publice University spune că „Pandemia de coronavirus marchează sfârşitul idilei noastre cu societatea de consum şi cu hiperindividualismul“.

"Economia — şi ordinea socială pe care o sprijină — se vor prăbuşi dacă guvernul nu garantează venituri pentru milioanele de lucrători care îşi vor pierde locurile de muncă într-o recesiune sau o criză majoră. Tinerii nu vor reuşi să profeseze dacă guvernul nu le reduce sau chiar anulează datoriile făcute pentru a urma o şcoală. Pandemia va provoca dureri şi suferinţe imense. Dar ne va obliga să ne gândim cu seriozitate la cine suntem, ce valoare avem şi, pe termen lung, cum ne putem dezvolta cu adevărat", spune el.