Cum îţi păstrezi inima sănătoasă

Cum îţi păstrezi inima sănătoasă

Cum îţi păstrezi inima sănătoasă

Stresul, fumul de țigară, poluarea... Toţi aceşti factori nocivi afectează, într-o mare măsură, acest organ. Iată ce poţi face pentru a-ţi menţine inima sănătoasă cât mai mult timp.

Ce semnale dă o inimă bolnavă

Următoarele simptome sunt întotdeauna asociate cu bolile de inimă, dar pot fi cauzate şi de alte probleme medicale. De aceea, dacă te confrunţi cu oricare dintre ele, ar fi o idee bună să îţi faci o programare la medic.

Întreruperea neobişnuită sau bruscă a respiraţiei în timpul unei activităţi uşoare sau în stare de repaus

Palpitaţii – conştientizarea bătăilor inimii sau senzaţia de accelerare neobişnuită a acestora. Trebuie să iei măsuri urgent mai ales dacă palpitaţiile durează mai mult (câteva ore) sau reapar după câteva zile şi/sau sunt însoţite de dureri în piept, întreruperea respiraţiei sau ameţeli.

Retenţia de lichide sau edemul este o acumulare anormală de lichid în ţesuturi, ce apare la nivelul picioarelor, plămânilor sau abdomenului. Deşi o uşoară inflamaţie în zona gleznelor este normală (mai ales în zilele călduroase), totuşi aceasta poate fi un semn că inima nu pompează sângele corect.

Învineţirea unghiilor sau a buzelor, în termeni medicali cunoscută ca cianoză, poate fi rezultatul unei cantităţi scăzute de oxigen în sânge.

Oboseala este un simptom frecvent al bolilor de inimă, dar poate avea numeroase alte cauze. De aceea, dacă te simţi neobişnuit de obosit şi, mai ales, dacă sunt asociate şi alte simptome, este întotdeauna indicat să consulţi un medic.

Ameţeală – deşi nu este întotdeauna un simptom grav, ameţeala este determinată de oxigenarea deficitară a creierului.

Inima pompează sângele în organism transportând oxigenul şi alţi nutrienţi esenţiali. Atunci când acest proces este întrerupt sau nu funcţionează corect, pot apărea probleme de sănătate pe termen lung sau chiar decesul.

De ce te doare în piept

Angina pectorală este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale inimii. În cazul ei, arterele care asigură transportul sângelui către inimă sunt îngustate de arteroscleroză (depunerea de grăsimi pe pereţii arterelor). Aceasta implică restricţionarea alimentării cu sânge şi oxigen a inimii.

Angina se manifestă ca o senzaţie de greutate, strângere sau durere în mijlocul pieptului, care poate iradia în braţul şi umărul stâng, către gât, faţă, spate şi/sau abdomen.

De cele mai multe ori, boala apare în timpul unui efort fizic (de exemplu, dacă alergi după autobuz sau urci scările). Se poate manifesta, însă, şi în urma expunerii prelungite la frig, după mese copioase, dacă eşti stresat sau dacă ai luat unele medicamente, cum ar fi picăturile nazale. În cazul în care simptomele apar atunci când te odihneşti sau dormi, ai de-a face cu angina instabilă, ceea ce înseamnă că inima este sever afectată şi există risc major de infarct.

Despre inimă

Cordul este împărţit în două, iar fiecare parte are câte un atriu şi un ventricul. Partea dreaptă a inimii primeşte sângele din sistemul venos încărcat cu dioxid de carbon, pe care îl trimite apoi către plămâni. Aici, dioxidul de carbon se elimină, iar sângele se încarcă cu oxigen, fiind preluat de partea stângă a cordului și trimis în tot organismul.

Specialistul nostru

Dr. Doina Dimulescu
medic specialist cardiolog


Pentru a preveni bolile cardiovasculare este important, în primul rând, ca hipertensiunea arterială şi diabetul să fie tratate corect. Se impun totodată reducerea nivelului de colesterol seric, renunţarea la fumat, scăderea ponderală, exerciţiul fizic moderat şi o alimentaţie sănătoasă.

Trebuie menţionat că, în sezonul rece, persoanele cardiace trebuie să se ferească de expunerea prelungită la temperaturi scăzute, care pot duce la creşterea tensiunii arteriale sau la precipitarea acceselor de angină pectorală. De aceea, uneori medicul poate recomanda o reajustare a terapiei medicamentoase. Tot în această perioadă infecţiile sunt mai frecvente, vaccinarea antigripală şi alte tipuri de vaccinuri antimicrobiene fiind utile pentru reducerea riscului de agravare a bolilor cardiovasculare.

Factori de risc şi măsuri de protecţie

Bolile de inimă pot fi moştenite sau determinate de factori asupra cărora nu se poate interveni, precum vârsta (peste 65 de ani) şi sexul (bărbaţii prezintă un risc mai mare decât femeile). De multe ori însă, ele sunt rezultatul unui stil de viaţă nesănătos.

Schimbarea obiceiurilor alimentare, exerciţiile fizice şi renunţarea la fumat sunt esenţiale în prevenirea acestor afecţiuni. În tabelul următor poţi urmări pas cu pas riscul la care te expui şi ce poţi face pentru a le reduce.

Ce investigaţii există

Electrocardiograma (EKG) măsoară ritmul şi activitatea electrică a inimii. Testul detectează problemele ritmului cardiac: o eventuală mărire a inimii, semne ale unui flux sanguin insuficient și poate depista dacă pacientul a suferit un infarct în trecut.

Ecocardiografia este o metodă care foloseşte ultrasunetele, în scopul explorării inimii. Aceasta se foloseşte pentru a depista bolile cardiace congenitale.

Angiografia ajută la identificarea locului şi mărimii stenozelor prezente pe vasele coronariene.

Scintigrafia constă în injectarea intravenoasă a unei substanţe radioactive cu capacitate electivă de fixare în ţesuturi. Prin această metodă sunt identificate mărimea, forma, poziţia şi activitatea inimii.

Măsoară-ţi singur bătăile inimii!

Este recomandat să îţi măsori bătăile inimii dimineaţa, imediat după trezire. Îți poți lua pulsul de la încheietura mâinii, gât etc. În repaus, frecvenţa cardiacă normală are între 60 şi 80 de bătăi pe minut, însă frecvenţa maximă variază de la o persoană la alta.

Aceasta poate fi stabilită dacă îţi scazi vârsta din numărul 220. În cazul în care faci efort fizic intens, frecvenţa ta cardiacă poate fi egală cu valoarea maximă.

Variante de tratament

1.Tratamentul medicamentos

Tratamentul se stabileşte în funcţie de natura problemei tale şi de factorii de risc prezentaţi. Ca în orice tratament medicamentos, pot apărea efecte adverse.

Există, însă, mai multe versiuni ale fiecărui medicament în parte, iar medicul îţi poate prescrie o alternativă a acestuia în cazul în care un medicament nu este potrivit pentru tine. Iată câteva dintre principalele clase de medicamente folosite: antihipertensive, anticoagulante, anti-agregante plachetare, inhibitori de absorbţie a colesterolului, saltine, nitraţi, aspirină sau diuretice.

2. Intervenţia chirurgicală

Uneori, medicaţia nu este suficientă pentru a ţine boala sub control. Intervenţia chirurgicală poate fi necesară pentru a desfunda arterele înfundate, pentru a remedia valvele afectate sau chiar pentru a ţine pacientul în viaţă. Printre operaţiile comune în cazul bolilor de inimă se numără:

angioplastia percutană periferică - intervenţie folosită pentru desfundarea arterelor astupate sau îngustate

bypassul coronarian - metodă ce tratează arterele blocate ale inimii prin prelevarea de vene sau artere din alte părţi ale corpului, pentru a crea noi căi prin care sângele să circule

înlocuirea valvelor – valvele bolnave ale inimii pot fi reparate sau înlocuite cu valve mecanice sau biologice (făcute din ţesut uman).

Aşa îţi poţi menţine inima sănătoasă

Adoptă o alimentaţie sănătoasă, săracă în grăsimi şi sare.

Renunţă la fumat.

Evită consumul în exces de alcool. Un pahar de vin roşu zilnic însă este chiar indicat, mai ales dacă ai hipotensiune.

Încearcă să eviţi stresul şi să dormi suficient.

Nu face abuz de cafea, deoarece contri­buie la creşterea tensiunii arte­riale.

Fă zilnic cel puţin 30 de minute de exer­ciţii fizice moderate.

Minidicţionar de boli cardiovasculare

Anevrism aortic – slăbirea unei zone din peretele aortei.

Cardiopatie ischemică – afecţiune în care arterele coronare îşi micşorează calibrul. 

Cardiomiopatie hipertrofică – defect genetic, în urma căruia miocardul se îngroaşă anormal.

Fibrilaţie atrială – tulburare de ritm, cu o frecvenţă atrială în general rapidă, neregulată şi variabilă.

Fibrilaţie ventriculară – tulburare de ritm, care se manifestă prin contracţii ventriculare ineficiente, rapide şi necoordonate.

Endocardită – infecţie a valvelor inimii sau a stratului său intern (endocardul).

Miocardită sau cardiomiopatie inflamatorie – inflamaţia miocardului cu origine infecţioasă, autoimună sau independentă de alte cauze.

Pericardită – inflamaţia pericardului, sacul care înconjoară inima.

Stenoză mitrală – afecţiune ce constă în îngroşarea valvei mitrale, din cauza căreia este îngreunată circulaţia sanguină.

Tromboză venoasă – formarea unui cheag de sânge (tromb) în venele profunde ale picioarelor, pelvisului sau braţelor.

Ajutoare din natură

În tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, plantele medicinale au un efect calmant, mai ales dacă ai de tulburări de ritm cardiac şi palpitaţii. Iată ce plante poţi folosi:

Păducel – prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul se bea pe parcursul unei zile.

Talpa gâştii – infuzia se prepară după reţeta de mai sus. Se fac cure de câte o săptămână, timp în care se beau câte 2 căni de ceai pe zi, din care una seara.

Valeriană – de la această plantă se folosesc rădăcinile, din care poţi face o infuzie dintr-o linguriţă de pulbere la 250 ml  de apă. Ceaiul se bea pe parcursul unei zile.

Ceai calmant – se face un amestec în părţi egale din păducel, rădăcină de valeriană, talpa gâştei, tei şi mentă. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Poţi bea acest ceai ori de câte ori simţi nevoia, însă este recomandat  în special seara la culcare.

Ştiai că ...

... în condiţii de repaus, inima pompează 5 litri de sânge pe minut, adică aproximativ 6.000 de litri pe zi?

... sforăitul poate fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare?

... fumatul triplează riscul de atac de cord?

... simptomele infarctului diferă la femei, care îl pot confunda cu durerile de stomac sau atacurile de panică?

... sucul de rodii previne înfundarea arterelor?

... râsul îmbunătăţeşte circulaţia sângelui?

Specialistul nostru

Dr. Livia Lena
biolog nutriţionist

Printre cauzele principale ale îmbolnăvirii inimii şi a vaselor de sânge se numără şi alimentaţia hipercalorică, bogată în elemente proteice, în lipide şi în glucide, sedentarismul şi tulburările glandulare.

Dacă suferiţi de o afecţiune a cordului, dar şi pentru a preveni bolile la acest nivel, este indicat să urmaţi o dietă bogată în verdeţuri proaspete, fructe (cu excepţia celor care au un conţinut ridicat de fructoză), legume (salate de crudităţi preparate cu uleiuri vegetale), lactate degresate, supe, creme de legume, carne slabă preparată numai fiartă sau la grătar, sucuri de fructe neîndulcite şi peşte de orice fel. Nu trebuie uitate suplimentele cu flavonoide, licopină, vitamina C, magneziu şi omega 3.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările