COVID-19, o boală a omului bogat, face ravagii printre săraci

COVID-19, o boală a omului bogat, face ravagii printre săraci

Staţiune de schi din Austria

De-a lungul istoriei, pandemiile au fost asociate cu persoanele defavorizate. Dar acum,  în multe ţări în curs de dezvoltare, coronavirusul a fost importat de clasa bogată care face călătorii de afaceri, de studii sau vacanţe în China, Euopa sau în alte staţiuni de pe întreg mapamondul şi a fost răspândit şi la clasele defavorizate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întrucât infecţiile cu noul coronavirus se concentrau iniţial în cartiere mai bune, mulţi oameni săraci şi din clasa muncitoare credeau că boala nu-i va atinge. Percepţia greşită a fost alimentată de elite, inclusiv de guvernatorul statului Puebla din Mexic, Luis Miguel Barbosa, care a spus în martie: „Dacă eşti bogat, eşti în categoria de risc, dar dacă eşti sărac, nu. Noi, săracii suntem imuni,” spunea guvernatorul. 
 
Dar acum este clar că noul coronavirus nu iartă pe nimeni şi-i afectează mai mult pe cei saraci, defavorizaţi, pe cei cu boli preexistente şi care nu au acces la asistenţă medicală.
 
Istoricii  amintesc ca prima pandemie care s-a răspândit, într-o măsură semnificativă, de la cei bogaţi la cei săraci -au agitate nemulţumiri de clasă în unele dintre cele mai inegale societăţi din lume, adăugând o încărcătură întunecată şi îngrijorătoare acestei pandemii din secolul XXI care a ucis până acum mai mult de 270.000 de persoane.
 
Cei bogaţi au ridicat demult bariere pentru a se izola - fie ziduri care să ascundă mahalalele din India, fie comunităţi închise, fie proprietăţi în zone izolate . Aceştia au perfecţionat distanţarea socială de ani buni, iar atunci când apare pericolul de contagiune, primul instinct al societăţilor a fost deseori să-i izoleze pe cei săraci.
 
În timpul epidemiei de holeră de la începutul secolului al XIX-lea, carantina dură din cartierele unde locuiau oameni din clasă inferioară a stârnit revolte în oraşul rusesc Sankt Petersburg care au fost suprimate cu armata de  ţarul Nicolae I. În anii 1930, naziştii s-au folosit de pretextul prevenirii tifosului pentru a-i închide pe evrei în ghetouri.
 
Dar când o pandemie începe cu cei bogaţi, săracii nu au unde să se ascundă.
 
Focarul de gripă din 1918 a fost propulsat şi de călătoriile transcontinentale, dar se crede că soldaţii americani - care nu au călătorit de plăcere - au adus boala în Europa, spre sfârţitul Primului Război Mondial. Pentru o perioadă, în secolul XIX, tuberculoza a fost asociată cu elita, deoarece a ucis o serie de scriitori şi artişti romantici. Dar s-a răspândit cel mai feroce între locuitorii mahalalelor şi lucrătorilor din fabrici.
 
După ce primele infecţii au fost raportate în Wuhan, China, la sfârşitul anului trecut, COVID-19 pare diferit.
 
Primul caz de coronavirus din India a fost detectat la sfârşitul lunii ianuarie la un student la medicină din clasă mijlocie care s-a întors de la studii din Wuhan.
 
Doar indienii cu istoric de călătorie au fost testaţi în primele săptămâni. Cea mai mare parte a vieţii de zi cu zi a continuat normal; servitoarele şi şoferii care sunt coloana vertebrală a oraşelor Indiei şi-au părăsit cartierele aglomerate în fiecare dimineaţă pentru a veni să lucreze în gospodăriile clasei de mijloc şi superioare, întorcându-se acasă, pe întuneric, pe trenurile suppraaglomerate de navetişti.
 
La mijlocul lunii martie, primul caz a fost depistat la o persoană săracă: o menajeră în vârstă de 68 de ani din Mumbai. Medicii au spus că probabil a fost infectată de angajatorul ei, care a fost testat pozitiv după întoarcerea din SUA.
 
Guvernul a impus în scurt timp izolarea la nivel naţional. Dar, deoarece infecţiile continuă să crească, Harjit Singh Bhatti, medic şi activist, a declarat că guvernul ar fi trebuit să închidă aeroporturile internaţionale din New Delhi şi Mumbai la începutul lunii martie şi să izoleze mai strict pasagerii care sosesc.
 
„Cei care se întorc din străinătate nu sunt în mod evident săraci”, a spus Bhatti. „Dacă i-am fi pus în carantină de la început, India ar fi într-o poziţie mai bună astăzi.”
 
În Mexic, unele dintre cele mai vechi cazuri au fost depistate la oameni de afaeri afaceri importanţi, care au călătorit în avioane privte pentru a merge în vacanţă la schi. Printre aceştia, Jose Cuervo directorul executiv al unei companii ce produce tequila şi preşedintele bursei din Mexic, Jaime Ruiz Sacristan, care a murit din cauza virusului la mijlocul lunii aprilie.
 
În ultimele săptămâni, virusul a pus stăpânire şi pe unele dintre cele mai sărace comunităţi ale ţării, inclusiv în mahalalele clasei muncitoare din oraşul Mexic şi în oraşele de la graniţa de nord, cum ar fi Juarez, unde un focar la o fabrică de piese auto deţinută de SUA au ucis cel puţin 14 muncitori, spun autorităţile.
 
Până în prezent, virusul i-a ocolit pe săracii din mediul rural din Mexic, în parte, deoarece oamenii din aceste regiuni au mers la extrem pentru a împiedica străinii să aducă virusul.  Abel Barrera Hernández, un activist pentru drepturile omului în munţii statului Guerrero, a declarat că mexicanii din mediul rural pur şi simplu nu îşi pot permite să se îmbolnăvească.
 
"Problema cea mai gravă este că nu există infrastructura necesară dacă oamenii se îmbolnăvesc", a spus Barrera. „Nu există ventilatoare medicale aici. Acestea sunt comunităţi care nu au nici nu au apă. 
Comportament iresponsabil al unor reprezentanţi ai elitelor au dus la răspândirea virusului. O cântăreaţă de la Bollywood a refuzat să se autoizoleze la întoarcerea de la Londra, apoi a participat la trei petreceri în care a intrat în contact cu sute de familii care au trebuit să intre în carantină. Fiica unui politician de seamă din Malaezia a nesocotit măsurile de izolare instituite la nivel naţional pentru a se întâlni cu un oficial, dar a scăpat doar cu o amendă relativ mică de 184 de dolari.
 
În martie şi aprilie, Coreea de Sud a înregistrat un nou val de infecţii în rândul descendenţilor claselor privilegiate care s-au întors acasă, mulţi dintre ie de la universităţi din Statele Unite şi Europa care îşi închiseră campusurile. 
 
U student care a avut febră a înghiţit 20 de pastile de acetaminofen pentru a trece de termoscanărul din aeroport; altul a încălca carantina de mai multe ori pentru a merge la Starbucks, în Seul.
 
În Nigeria - cea mai mare economie din Africa, dar şi una dintre cele mai inegale, unde 2 din 5 persoane supravieţuiesc cu 1 dolar pe zi sau mai puţin - unii dintre primii pacienţi infectaşi co noul coronavirus au fost persoane politice, inclusiv şeful administraţiei prezidenţiale, Abba Kyari. Se băniieşte că unii au fost infectaţi în timp ce călătoreau în Europa sau Egipt, atrăgând furia clasei muncitoare din Nigeria, asupra elitelor pe care le acuză de  corupţie şi bogăţii nemeritate.
 
„Mulţi nigerieni au fost foarte fericiţi, spunând:„ Poate că toţi liderii noştri se vor îmbolnăvi şi vom avea un nou guvern ”, a declarat Kingsley Ndoh, profesor asistent de sănătate globală la Universitatea din Washington.
 
„A fost văzută ca o„ boală a omului bogat ”. A existat această percepţie a riscului scăzut în rândul săracilor. Şi atunci răspândirea în comunitate a început să se extindă", spune acesta. 
 

În SUA şi Marea Britanie, mortalitate crescută în rândul minorităţilor etnice

 
În SUA, datele preliminare arată că afro-americanii sunt mai predispuşi la deces în urma infectării cu noul coronavirus, evidenţiind astfel disparităţile de lungă durată în materie de sănătate şi acces la îngrijiri medicale ale acestei categorii. 
 
Mortalitatea din cauza coronavirusului este mai mare printre minorităţile etnice din Anglia şi Ţara Galilor decât printre cei majoritari, conform unei analize realizate de un institut din Londra, relatează CNN.
 
Studiul vine după ce au apărut îngrijorări cu privire la numărul morţilor din comunităţile de culoare sau asiatice din Regatul Unit. Institutul pentru Studii Fiscale a descoperit că după eliminarea indicatorilor geografici şi de vârstă, persoanele de culoare sunt de 3,7 ori mai predispuşi la a muri în spital din cauza COVID-19 decât britanicii albi.
 
Mortalitatea printre cei de origine pakistaneză este, de asemenea, de 2.9 ori mai mare decât cea a britanicilor albi, în timp ce fatalităţile în rândul celor originari din Bangladesh erau de două ori mai numeroase.
 
Raportul compară şase grupuri – albi din afara Regatului, indieni pakistanezi, persoane de culoare din Africa, din Caraibe şi persoane originare din Bangladesh. Conform documentului, numărul mare de morţi nu poate fi explicat de diferenţe geografice sau demografice.
 
Indienii şi albii non-britanici au avut de asemenea o rată a mortalităţii mai ridicată, însă diferenţa faţă de britanicii albi este mult mai mică decât în cazul celorlalţi. Aceste cifre sunt similare celor din unele oraşe americane, unde americanii de culoare sunt victimele mult mai frecvente ale COVID-19 faţă de americanii albi.
 
În Chicago, de exemplu, 72% dintre cei care au murit erau persoane de culoare, deşi populaţia lor din oraş este de doar 30%. În statul Louisiana, 70% dintre decese au fost înregistrate în rândul americanilor de culoare, deşi din punct de vedere demografic, ei reprezintă 32% din totalul populaţiei statului.
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a arătat că persoanele cu afecţiuni preexistente precum astmul şi alte afecţiuni cronice ale plămânilor, diabetul şi bolile de inimă par să dezvolte forme mai grave de Covid-19 faţă de alte persoane.
 
Acest lucru face ca virusul să fie deosebit de periculos pentru afro-americani, care, din cauza factorilor de mediu şi economici au rate mai mari ale acestor boli, a spus dr. Summer Johnson McGee, decanul Şcolii de Ştiinţe a Sănătăţii de la Universitatea din New Haven.
 
McGee a spus că nu a fost surprinsă să afle că populaţia de culoare din SUA este cea mai afectată de noul coronavirus.
”Rasismul a dus la lipsa investiţiilor în comunităţile afro-americane şi pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei, în general”, a declarat McGee.
 

OMS avertizează: Zeci de milioane de oameni ar putea fi infectaţi cu coronavirus în Africa

 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că Africa s-ar putea lupta cu epidemia de Covid-19 mai mulţi ani şi că aici vor muri din cauza coronavirusului până la 190.000 de oameni în următoarele 12 luni.
 
OMS a transmis luna trecută că pe continentul african este posibil să fie înregistrate 10 milioane de contaminări în următoarele şase luni.
Un studiu prezentat de organizaţie prezice că între 29 de milioane şi 44 de milioane de oameni ar putea fi infectaţi în primul an, dacă măsurile de prevenire a răspândirii nu sunt impuse corect şi respectate, citează The Guardian. Acest lucru „va copleşi capacitatea medicală disponibilă în mare parte din Africa”, unde există doar 9 locuri în secţii de terapie intensivă la 1 milion de oameni.
 
Chiar dacă boala Covid-19 nu se va răspândi exponenţial în Africa la fel ca în alte locuri din lume, este posibil „să mocnească” în focare, a spus directorul OMS pentru Africa, Matshidiso Moeti. „Covid-19 ar putea deveni un accesoriu al vieţilor noastre pentru următorii câţiva ani, dacă nu va exista o abordare proactivă din partea multor guverne din regiune. Trebuie să testăm, urmărim, izolăm şi tratăm”.
 
Cercetarea OMS a vizat 47 de ţări din regiunea africană a OMS, cu o populaţie de 1 miliard.
În ultima săptămână, numărul de cazuri a crescut semnificativ. Până în prezent, în Africa au fost înregistrate peste 51.000 de contaminări şi mai mult de 2.000 de oameni au murit.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: