Cum arată locurile în care fosta Uniune Sovietică a efectuat teste nucleare

Cum arată locurile în care fosta Uniune Sovietică a efectuat teste nucleare

Oraşul Kurceatov din Kazahstan era un centru de operaţiuni unde se realizau teste nucleare FOTO Nadav Kander/Business Insider

Testele nucleare, mai ales în locuri ale fostei Uniuni Sovietice, au lăsat în urmă radiaţii, reziduuri chimice şi cetăţeni otrăviţi. Locurile distruse de teste, multe dintre ele în Kazahstan, au fost unele dintre cele mai secrete şi bine păzite ale Uniunii Sovietice, până la sfărâmarea ei în 1991, notează „Business Insider“.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Războiul rece şi „cursa“ armelor nucleare nu a evoluat într-un război nuclear total, dar tot a rezultat în pagube şi în distrugeri iremediabile ale mediului.
 
În timp ce făcea cercetări despre oraşele ruseşti mari, fotograful Nadav Kander a descoperit pe Google Earth unele dintre aceste locuri unde se făceau teste nucleare. Fascinat de secretele lor, Kander a vrut să vadă ce a mai rămas din ele. Multe fuseseră distruse după desfiinţarea Uniunii Sovietice.
 
Kander a împărtăşit câteva fotografii şi cu jurnaliştii de la „Business Insider“, dar mare parte din colecţia sa poate fi vizitată la Galeria Flowers din Londra. „Dust/Praf“, un volum de fotografii al artistului va fi lansat pe 31 octombrie.
 
Kurceatov, Kazahstan
 
Kurceatov din estul Kazahstanului era un centru de operaţiuni din cadrul Semipalatinsk, unde se făceau teste nucleare. Era „un oraş închis“, adică nimeni nu putea intra sau ieşi din el fără o autorizaţie potrivită.
 
Kurceatov era şi un oraş „ştiinţific“, construit de forţele de muncă din gulag şi numit după fizicianul rus însărcinat să realizeze bomba atomică. Populaţia sa era de peste 20.000 de oameni, compusă în mare parte din oameni de ştiinţă, ingineri, fizicieni, personal militar şi cei care mucneau în cadrul fabricilor nucleare. Oraşul era unul dintre cele mai secrete locuri ale Uniunii Sovietice.
 

 
Semipalatinsk, cunoscut şi sub numele de „Poligonul“, era zona principală unde se testau armele nucleare sovietice. Poziţionat lângă oraşul Kurceatov, Semipalatinsk „a găzduit“ 456 de teste nucleare, din 1949 până în 1989, fără a ţine cont de expunerea propriilor cetăţeni la radiaţii.
 
Uniunea Sovietică nu a informat niciodată cetăţenii din apropiere de testele nucleare efectuate şi nici de faptul că sunt expuşi. În loc de asta, oamenii de ştiinţă studiau în secret efectele radiaţiilor asupra oamenilor din regiune. Până astăzi, în zona din jurul Poligonului, incidenţa cancerului este printre cele mai mari din lume.
 
Deşi a fost închisă în 1992, acolo au fost lăsate multe materiale radioactive, nepăzite. În timpul a 17 ani, oamenii de ştiinţă kazahi, ruşi şi americani au dus o muncă în valoare de 150 de milioane de dolari pentru a securiza materialele.
 
Lacul Atomic – Chagan
 
 
Lacul Chagan, numit şi Lacul Atomic este creat de testele nucleare subterane din 1965. Apa lacului provine din râul Chagan şi este încă radioactivă.
 
Moscova 10 - Priozersk, Kazahstan
 
Moscova 10, cunoscută acum sub numele de Priozersk, Kazahstan, a fost fondată în 1953 ca bază militară secretă pentru testarea şi dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă sovietic. A fost ocupată de armata sovietică.
 
Priozersk este încă închis publicului şi continuă să fie închiriat de armata rusească. Armata îl foloseşte ca loc de teste pentru a-şi îmbunătăţi sistemele de apărare antirachetă.
 
Unii dintre cei mai mari savanţi, ingineri şi fizicieni ai Rusiei au locuit în Priozersk. Mare parte din clădirile militare din oraş a fost pusă la pământ pentru a ascunde trecutul.
 
Marea Aral
 
Marea Aral era unul dintre cele patru mari lacuri ale lumii. În decursul a 50 de ani s-a micşorat la o zecime din mărimea sa iniţială, şi asta din cauza unor proiecte de irigaţie sovietice care au scos apa din zonă.
 
Una dintre insulele Mării Aral a fost locul unei fabrici ruseşti de armament chimic, conferind un plus de toxicitate în zonă.
 

 
Apa din mare a fost deviată pentru cultivarea bumbacului şi a altor culturi. Proiectul a fost un eşec, totuşi mare parte din apă a fost „înghiţită“ de deşert, lăsând în urmă o câmpie prăfuită de sare şi alte chimicale toxice. Multe proiecte sovietice au lăsat în urmă o moştenire devastatoare pentru peisaj, la fel ca şi cele din Marea Aral, conchide „Business Insider“.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: