Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate

Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate

Proiectul arhitectural din Piaţa Taksim, comandat fără consultaţii publice, le-a demonstrat multor turci că prim-ministrul Erdogan vrea să se încoroneze noul sultan al Turciei FOTO Reuters

Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Ankara, protestatarii s-au unit braţ la braţ formând lanţuri umane pentru a bloca atacurile forţelor de ordine. Iar oamenii obişnuiţi par să fie de partea demonstranţilor, din moment ce îi încurajează de fiecare dată când trec pe lângă ei, claxonând în maşini sau imitând în aer semne ale victoriei, relatează Foreign Policy (FP). Astfel de manifestaţiile au avut loc şi la Istanbul, dar şi în alte peste 60 de localităţi din Turcia.

Dar situaţia economică şi cea socială a Turciei contemporane nu trădau evenimentele violente din aceste zile.

Numai anul trecut, Istanbulul a atras mai mulţi turişti decât Amsterdam şi decât Roma, clasându-se imediat în spatele Londrei şi a Parisului în ceea ce priveşte numărul de turişti. 

Pe frontul economic, rata inflaţiei a fost redusă de la 100%, valoarea înregistrată cu numai câţiva ani în urmă, la doar 10%. Datoria publică a scăzut şi ea la niveluri gestionabile, iar, în această lună, Ankara a rambursat ultima parte din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Mai mult, ratele dobânzilor au atins un record minim. Totodată 98% din exporturile turceşti sunt produse de fabrică ceea ce a făcut ca Turcia să devină unul dintre producătorii de top ai industriei de automobile şi de obiecte de uz casnic.

Omul bolnav al Europei” s-a însănătoşit

În ceea ce priveşte partea politică, Turcia a depăşit o perioadă de 30 de ani fără vreo lovitură de stat militară, alegeri libere fiind ţinute încă din anul 1950. Armata pare să se fi întors la atribuţiile sale, liderii săi dând puţine semne să repete faptele din trecut. Istoria tumultoasă a Turciei are ca eveniment central războiul pentru independenţă de la începutul republicii, acesta fiind urmat de modernizarea culturală forţată şi eşecurile economice, până la actuala imagine a ţării marcată de democratizare, ascensiunea unui guvern islamist şi a unei politici religioase.

Eforturile de reformare a sistemului judiciar arată o responsabilitate faţă de libertăţile individuale, fapt ce se pune în opoziţie cu interesele unei elite birocratice militare care se vede adevărata deţinătoare a puterii în ţară. Procesele unor foşti generali incapabili să-şi clarifice faptele imputabile sunt un semn că societatea turcă încearcă să adopte normele politice şi juridice demne unei democraţii moderne.

În ceea ce priveşte actualul guvern al premierului Recep Tayyip Erdogan, cea mai mare realizare a sa este deschiderea către kurzi. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) a adoptat mult mai multe legi care recunosc drepturile kurzilor din Turcia decât au făcut-o guvernele anterioare. Astfel, s-a ajuns la înfiinţarea unui canal de televiziune kurd în reţeua publică de televiziune şi la introducerea de programe de literatură cu predare în limba kurdă în universităţile din Turcia. Chiar şi aşa aceste măsuri pozitive pălesc în faţa negocierilor guvernului cu forţele de gherilă kurde PKK, un eveniment cu adevărat inovator. Pe scurt, Turcia din zilele noastre este departe de ceea ce odată era numit „omul bolnav al Europei”, evidenţiază FP.

Decizii fără consultare publică

Cu toate acestea, evoluţiile pozitive au fost umbrite de tendinţe prea puţin promiţătoare care cauzează cetăţenilor un sentiment de anxietate cu privire la viitorul ţării. Una dintre aceste tendinţe este diminuarea spaţiului verde în favoarea construcţiilor masive. Fără nicio consultare publică, guvernul Erdogan a decis la începutul acestei luni să aprobe un proiect prin care Piaţa Taksim era transformată într-un centru comercial. Această veste a declanşat un val de reacţii furioase din partea publicului, dar care au fost ignorate de guvern. Printre altele, planul propus ducea la dispariţia uneia dintre puţine zone verzi ale oraşului.

Planul pentru Piaţa Taksim urma unui alt plan mult mai controversat de a construi un pod gigantic şi spectaculos chiar lângă unul dintre cele mai vechi repere arhitecturale din Istanbul, Podul Galata. Ideea i-a aparţinut primarului islamist al Istanbului, un apropiat al lui Erdogan, care a proiectat schiţa podului de unul singur. Construcţia, care acum este aproape finalizată, a schimbat complet faţa vechiului oraş. În contextul eforturilor primarului de a se ocupa de arhitectura oraşului, al absenţei oricărei consultări publice sau a vreunei licitaţii între proiectanţi, cel mai nou proiect al Istanbulului a confirmat multor turci că aspiraţia aparentă a lui Erdogan este de a se încorona drept noul sultan al Turciei. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, guvernul a încheiat, de asemenea, un contract pentru construirea unei noi centrale nucleare, în ciuda opoziţiei publice faţă de acest tip de energie.

Deciziile lui Erdogan cu privire la construirea unui al treilea pod peste Strâmtoarea Bosfor şi a unui noi aeroport în acelaşi oraş au urmat coordonate similare. Guvernul anunţase în urma acestor decizii că se va ajunge la distrugerea unuia dintre cele mai importante spaţii verzi ale oraşului, inclusiv pierderea a 300.000 de copaci.

Recent, preşedintele şi prim-ministrul au anunţat decizia luată de comun acord ca podul să poartă numele unuia dintre cei mai controversaţi sultani otomani din istoria Turciei, Selim I, care, printre altele, este amintit ca cel care a ordonat masacrarea a zeci de mii de membri ai sectei Alawite, în prezent cea mai mare minoritate religioasă din Turcia.

Sprijinul oferit grupurilor de opoziţie siriene

Toate acestea au inflamat şi mai mult sentimentul de nemulţumire al populaţiei, guvernul continuând să pună paie pe foc prin declararea stării de facto a legii marţiale la Istanbul cu scopul de a interzice sărbătorirea lunii mai în Piaţa Taksim. Astfel, poliţia şi guvernatorul din Istanbul au oprit toate călătoriile cu feribotul pe Bosfor, au oprit serviciul public de transport către zonal Taksim şi au aprobat contracararea celor 3.000 de manifestanţi cu gaze lacrimogene, care, chiar şi în aceste condiţii au reuşit să ajungă în piaţă. Erdogan şi-a motivat decizia spunând că cei care mergeau în Piaţa Taksim aveau ca scop protestul faţă de guvernul său şi nu sărbătorirea lunii mai.

Pentru ca situaţia să degenereze şi mai mult, prim-ministrul a anunţat săptămâna trecută că va impune un nou set de restricţii privind consumul şi vânzarea de alcool în Turcia pentru „a proteja noile generaţii de astfel de obiceiuri neislamice”. În timp ce mulţi susţinători ai lui Erdogan sunt de acord cu aceste decizii, în rândul opozanţilor s-a stârnit un sentiment de ură datorită preferinţei lor pentru un stil de viaţă laic care respinge regulile religioase ale Islamului.

Dar, mai există şi un alt aspect al problemei care a înfuriat populaţia turcă, pe lângă deciziile defectuoase ale guvernului. Pentru o lungă perioadă de timp, guvernul a oferit sprijin direct grupurilor de opoziţie siriene, prin furnizarea de armament rebelilor.

Deşi turcii nu simpatizează guvernul de la Damasc, acest lucru nu înseamnă că vor empatiza în mod automat şi cu cei care luptă împotriva lui. Mulţi dintre turci leagă cele două atacuri cu maşini-capcană care au ucis 51 de persoane în oraşul Hatay, din apropierea graniţei cu Siria, de faptul că Erdogan ar putea implica ţara într-un război. Dar, pentru a nu lăsa loc de presupoziţii, guvernul turc a impus presei interdicţia de a detalia subiectul.

Punctul culminant în toată această lungă serie de evenimente neplăcute a venit atunci când Erdogan a anunţat planurile pentru Piaţa Taksim. El însuşi a înaintat proiectul în ciuda dezaprobării agenţiilor de reglementare ale guvernului care şi-au exprimat îndoiala cu privire la legalitatea sa, acelaşi lucru făcându-l şi o serie de potenţiali invetitori care s-au retras din cauza opoziţiei publicului. Actualele conflicte sunt, pur şi simplu, un răspuns la nivel local cu privire la acţiunile guvernului Erdogan. Nemulţumirea generală s-a transformat acum în demonstraţii antiguvernamentale care sunt suprimate prin uz de bastoane, de gaze lacrimogene şi de tancuri, în Istanbul, în Ankara, dar şi în alte peste 60 de oraşe de pe teritoriul turc. 

Ultimele trei zile de manifestaţii şi ciocniri violente între civili şi forţele de ordine l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. 

Cu toate acestea, s-ar părea că Erdogan a cedat presiunii dictaturii, comentează „Foreign Policy”. Deciziile autoritare şi ingineria socială au devenit instrumentele de top ale politicii actualului guvern. Islamiştii par să fi înlocuit reperele politice ale lui Mustafa Kemal Atatürk, părintele Republicii moderne Turcia. 

 

 


CITE?TE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA

FOTO Cum arăta Piaţa Taksim din Istanbul, după o noapte de proteste: saci de gunoi pe post de baricade şi oameni dormind pe străzi

Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.

VIDEO Noapte de foc în Istanbul: cele mai violente confruntări dintre protestatari şi forţele de ordine de până acum

Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip  Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.

VIDEO Proteste în Turcia: care sunt planurile ascunse ale lui Erdogan, de cine îi este frică şi cine sunt manifestanţii

Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.

VIDEO Cum arăta proiectul imobiliar din Piaţa Taksim şi de ce vrea Erdogan să construiască acolo o moschee

Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.

VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului

O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.

EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan

„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.

VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia

Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l  interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.

Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni

Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.

Mărturii din infern. Moldoveancă aflată în Istanbul: „Gazele lacrimogene au fost împrăştiate în cantităţi mari“

Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.

FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent

Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: