Cu riscul de a avea probleme interne, Arabia Saudită a scăzut preţul petrolului pentru Europa pentru a pune piedici Iranului

Riad

Arabia Saudită a scăzut brusc preţurile petrolulului pe care îl vinde în Europa, analiştii considerând această acţiune o mişcare care ar putea submina Iranul, în condiţiile escaladării tensiunilor între cele două ţări rivale din Orientul Mijlociu. Oficialii iranieni susţin că regimul de la Riad riscă să se prăbuşească în câţiva ani.

Reducerea de preţ practicată de Arabia Saudită vine împotriva tendinţelor pieţei europene, după ce petrolul rusesc s-a scumpit.

Măsura Arabiei Saudite pare să deschidă calea pentru o concurenţă pe pieţele europene ale petrolului în acest an, în condiţiile în care este de aşteptat ca Iranul să crească exporturile după ridicarea sancţiunilor occidentale privind programului său nuclear.

 De exemplu, Italia şi Spania s-au bazat pe Iran pentru 13% şi respectiv 16% din importurile de petrol înainte ca Uniunea Europeană să interzică achiziţiile în 2012. Iranul a fost înlocuit pe piaţă de Arabia Saudită şi alte ţări, cum ar fi Rusia, iar Teheranul se bazează pe reluarea acestor legături atunci când se va pune problema exporturilor.

Reducerea preţurilor petrolului saudit vine după o situaţie diplomatică extremă între Arabia Saudită şi Iran. Riyadh-ul şi alte câteva capitale musulmane sunnite au rupt sau limitat relaţiile diplomatice cu Iranul, după ce ambasada Arabiei Saudite la Teheran a fost atacată şi incendiată. Gestul mulţimii furioase a avut loc după executarea în Arabia Saudită a unui cleric şiit.

 Profesioniştii iranieni din domeniul petrolului au interpretat mutarea saudiţilor ca o modalitate de a concura cu Iranul în revenire pe pieţele petroliere. Uniunea Europeană a programat ridicarea embargoului impus Teheranului cel mai curând luna viitoare.

În acest timp, în piaţă preţul petrolului a scăzut la noi minime istorice. La New York, preţul petrolului WTI Crude a coborât la 32,53 dolari barilul.
 

Scumpiri pentru saudiţi
 

Pentru a compensa pierderile pe plan extern, Riadul a scumpit carburanţii la pompă cue 50%, pentru saudiţi, potrivit CNN Money. Până de curând, un litru de benzină costa echivalentul a 16 cenţi, preţul fiind printre cele mai mici din lume.

"Autorităţile au anunţat că vor reduce subvenţiile, ceea ce înseamnă că fiecare saudit va fi lovit de aceasta decizie", a explicat Robert Jordan, fost ambasador american în Arabia Saudită. Motivul scumpirilor o reprezintă faptul că Guvernul nu mai acoperă o parte din preţul combustibilului.

Scumpirea carburanţilor e doar începutul. Preţul unor utilităţi precum apa potabilă şi electricitatea deja se află pe o pantă ascendentă, iar autorităţile plănuiesc să reducă investiţiile în infrastructura rutieră şi în construcţia de clădiri.

Scăderea cheltuielilor publice în vremuri de criză se practică în oricare altă ţară, însă problema Arabiei Saudite este că majoritatea populaţiei lucrează la stat, notează CNN Money.

Abundenşa de dolari de pe urma petrolului a dat mâna guvernului să acorde saudiţilor subvenţii semnficative la benzină;asigurare medicală gratuită;învăţământ gratuit;subvenţii pentru apă şi electricitate; nu plătesc taxe pe venit; sistem public de pensii;aproape 90% lucrează în instituţiile statului; de multe ori, salariile în sectorul public sunt mai mari decât în cel privat; şomaj mic; "fond de dezvoltare" de unde cetăţenii pot lua bani fără dobândă, pentru a-şi cumpăra o casă sau pentru a porni o afacere.

Deficitul bugetar în 2015 a ajuns la 100 de miliarde de dolari, iar Fondul Monetar International a estimat că ţara va rămâne fără bani dacă petrolul rămâne în următorii cinci ani sub 50 de dolari pe baril.

„Un avantaj al liderilor saudiţi era că nu percepeau impozite de la populaţie, aşa că locuitorii nu aveau aşteptări mari de la politicieni. Însă odată ce vor achita taxe, trebuie să se aştepte la tulburarea liniştii", a explicat fostul ambasador american.

Rata şomajului începe să crească. Datele oficiale pun acest indice la 12%, însă experţii susţin că exista mai mulţi saudiţi care nu au loc de muncă, dar care nu intră în statistici pentru simplul motiv că nu-şi caută un job.

Familia regală din Arabia Saudita ar putea face economii dacă ar elimina stilul de viaţă opulent şi dacă ar reduce cheltuielile pentru Apărare care se ridică în prezent la 11% din PIB, cea mai mare rată din lume.

Teheran: Regimul de la Riad risc să se prăbuşească

Generalul Hossein Salami, adjunctul comandantului Gardienilor Revoluţiei din Iranv, a avertizat că regimul sunnit aflat la putere în Arabia Saudită riscă să se prăbuşească în următorii ani dacă va continua politicile confesionale fundamentaliste.

"Politicile regimului saudit vor avea un efect domino şi vor fi îngropate sub avalanşa pe care au creat-o", a declarat generalul iranian Hossein Salami, citat de agenţia oficială Fars.

"Dacă Arabia Saudită nu îşi va corecta politicile, regimul de la Riyad se va prăbuşi în următorii ani", a adăugat adjunctul comandantului Gardienilor Revoluţiei din Iran.

Salami a asemănat politicile regimului sunnit din Arabia Saudită cu cele ale lui Saddam Hussein, preşedintele Irakului înlăturat de la putere de Statele Unite în 2003 şi apoi executat. "Parcursul regimului saudit este similar cu cel al lui Saddam Hussein în anii 1980-1990. Saddam a iniţiat un război cu Iranul, a executat clerici şi oficiali de rang înalt, a eliminat disidenţii şi a avut un sfârşit groaznic", a adăugat Salami.

Oficialul militar iranian a catalogat drept "iraţională şi odioasă" decizia Arabiei Saudite de a suspenda relaţiile diplomatice cu Iranul, argumentând că violenţele din Irak şi Siria sunt "rezultatul direct al politicilor confesionale fundamentaliste" aplicate de Arabia Saudită la nivel regional.

Tensiunile dintre Riyad şi Teheran s-au amplificat după ce Arabia Saudită, o monarhie preponderent sunnită, a executat un cleric şiit, Nimr al-Nimr. În replică, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat Arabia Saudită că riscă "răzbunarea divină", numindu-l pe Nimr al-Nimr "martir". După proteste violente organizate în faţa ambasadei saudite din Teheran, Guvernul de la Riyad a dispus retragerea personalului diplomatic din Iran. Decizii similare au luat Bahrainul, Sudanul, Djibouti, Qatar şi Emiratele Arabe Unite.

Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, a cerut autorităţilor judiciare să îi judece urgent pe autorii atacurilor comise în cursul protestelor organizate la ambasada Arabiei Saudite din Teheran, în tentativa de a diminua tensiunile cu principalul adversar regional.