Criza din Ucraina. Surse din interiorul NATO prevăd scenarii sumbre

Criza din Ucraina. Surse din interiorul NATO prevăd scenarii sumbre

FOTO SHUTTERSTOCK

La sediul NATO de la Bruxelles cresc temerile asupra unor scenarii tot mai sumbre, cu perspectiva unui „risc real al unui nou conflict armat în Europa”, aşa cum a notat secretarul general al Alianţei după seria de discuţii cu Rusia încheiate recent, relatează Der Spiegel.

Ştiri pe aceeaşi temă

Seria de întâlniri NATO-Rusia ce a început luni şi s-a încheiat miercuri, urmată de discuţii între miniştrii de externe şi apărării din UE, în Franţa, au avut un singur obiectiv principal - să descurajeze Rusia să purceadă la o invazie a Ucrainei.
 
Rusia reproşează Occidentului că urmăreşte să obţină superioritate militară asupra Rusiei prin promisiunea de a admite în NATO ţări din sfera sa de influenţă şi desfăşurarea de forţe în state membre din Europa de Est şi Centrală.
 
Semnalând faptul că cererile Rusiei sunt dificil de satisfăcut, NATO a subliniat faptul că dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propria cale este un „principiu fundamental” al său, care stă la baza securităţii europene.
 
În contextul acestor rezultate, pregătirile pentru război sunt duse mai departe de către Rusia care, de câteva săptămâni, masează trupe şi echipamente militare lângă graniţa cu Ucraina. NATO crede că ostilităţile ar putea izbucni curând, deşi Rusia nu este deocamdată pregătită pe deplin pentru o invazie pe scară mare.
 
La Bruxelles toate scenariile sunt pe masă - inclusiv acela al unui conflict armat dincolo de Ucraina.
 
Potrivit unor surse din NATO care au făcut dezvăluiri pentru Der Spiegel, în interiorul Alianţei au apărut temeri că forţele ruse ar putea face apel la prezenţa militară sporită recent în Mediterană, Atlanticul de Nord şi regiunea arctică pentru a lovi pe un front mai vast, luând la ţintă chiar state membre NATO.
 
Aceleaşi surse adaugă că se anticipează atât campanii masive de dezinformare, cât şi atacuri cibernetice.
 

Figuranţi pe propria scenă

Oficialii din NATO au afirmat că, deşi în prezent nu sunt indicii concrete privind pregătiri de atac, opţiunile Moscovei în privinţa escaladării situaţiei sunt cât se poate de reale - în cel mai rău scenariu, când lucrurile ar degenera maximal, NATO nu ar fi capabil să contracareze Rusia suficient de rapid, militar sau digital.
 
În acest moment, nu este nimic clar în privinţa a ceea ce are Putin de gând să facă şi dacă chiar va invada Ucraina. De săptămâni bune, NATO se întreabă de ce continuă liderul rus să desfăşoare trupe la graniţa cu Ucraina mai ales că, ţinând cont de conflictele în curs de la frontiere, perspectiva ca această ţară să poată adera la Alianţă în viitorul apropiat iese din discuţie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Georgia.
 
Aşadar, dacă Rusia şi-a împlinit unul din obiectivele primare, de ce ar mai face asta?
 
Putin şi-a mai atins un scop în toată această situaţie - a obţinut negocierea directă cu preşedintele american Joe Biden şi astfel Rusia a revenit pe scena globală ca superputere.

Pe de altă parte, europenii sunt simpli figuranţii pe toată această scenă. 
 
Provocările lui Putin au expus deja într-un mod nemilos slăbiciunile alianţei vestice, astfel că rămâne o problemă deschisă cât de departe ar fi dispuse să meargă SUA şi aliaţii europeni pentru a apăra state membre NATO precum Estonia sau Lituania ca să nu mai pomenim de ţări fără apartenenţă la Alianţă precum Ucraina.

La fel de incert este câtă disponibilitate ar avea europenii să impună sancţiuni economice dure Rusiei în cazul unei invazii, ţinând cont că asta ar duce la o şi mai mare creştere a preţurilor la gaze.
 

Un „instrument de influenţă malignă”

 
Cel mai probabil izbucnirea unui război în Ucraina ar semna sfârşitul proiectului gazoductului Nord Stream 2, o cale directă de livrare a gazelor naturale din Rusia în Germania - practic finalizată, aceasta nu este încă operaţională, scrie publicaţia germană „Der Spiegel”.
 
După discuţiile de miercuri de la Bruxelles, subsecretarul de stat american Wendy Sherman a comentat că, din punctul de vedere al SUA, ar fi „greu de imaginat că acel gaz va ajunge să curgă prin acea conductă, că ea va deveni operaţională în cazul unei agresiuni ruse reînnoite asupra Ucrainei”.
 
În aceeaşi zi, democraţii au introdus în Senat un proiect de lege prin care să fie utilizate „toate măsurile corespunzătoare disponibile” pentru a împiedica funcţionarea gazoductului. Nord Stream 2 nu a fost încă autorizat de Berlin. Totuşi cancelarul german Olaf Scholz a prezentat recent proiectul ca o întreprindere a sectorului privat a cărei aprobare a fost „cu totul nepolitică”.
 
Este evident că democraţii lui Biden au o cu totul altă perspectivă asupra jocurilor Rusiei în măsura în care prezintă gazductul Nord Stream 2 ca „un instrument de influenţă malignă a Federaţiei Ruse”.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările