Cristina în vizită la Vladimir

Cristina Fernandez de Kirchner  (CFK) cu Vladimir Putin la Moscova. Fotografie de pe contul de Facebook al CFK.

Spre sfârşitul celui de-al doilea mandat prezidenţial, şi după o vizită în China la începutul acestui an, preşedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner (CFK) s-a aflat într-o vizită oficială în Rusia săptămâna trecută, ocazie cu care a semnat o serie de acorduri importante cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Cooperarea ruso-argentiniană

Vizita Cristinei Fernandez de Kirchner CFK la Moscova o urmează pe cea a lui Vladimir Putin din iulie 2014, cînd acesta a fost în Argentina ca parte a unui mini-tur latino-american (Argentina, Brazilia, Cuba, Nicaragua).

Cei doi preşedinţi au semnat săptămâna trecută o serie de acorduri. Principalul acord, nuclear priveşte ajutorul pe care Rusia îl va acorda Argentinei pentru a construi cea de-a treia centrală nucleară, alte două fiind construite de China şi o a şasea de Rusia (de compania atomică Rosatom). Un alt acord în valoare de 1 miliard de dolari, a fost semnat cu Gazprom pentru exploatarea împreună cu compania de stat argentiniană YPF (naţionalizată de CFK) a zăcământului de la Vaca Muerta (gaze de şist) care este în mare parte neexploatat (deşi a existat o implicare limitată a Chevron).

Pentru ambele state acordurile sunt avantajoase. Pe de o parte, Rusia căreia i s-au impus sancţiuni de către SUA şi statele membre UE trebuie să găsească noi parteneri comerciali, state latino-americane precum Brazilia sau Argentina fiind interesante în acest sens. Pe de altă parte, Argentina care se luptă cu fondurile speculative şi deci şi cu SUA, are nevoie de aliaţi şi de resurse financiare pentru a acoperi parte din datoria enormă, după ce vara trecută ţara a intrat în incapacitate tehnică de plată.

CFK a lăudat economia ţării sale afirmând că actuala creştere se datorează şi depăşirii modelului încă aplicat în Europa, cel al politicilor de ajustare economică, care, în cazul Argentinei şi-au arătat costul în momentul crizei economice din 2001 urmată de o criză politică dramatică. CFK i-a invitat pe investitorii ruşi să aleagă Argentina pentru afacerile lor. De asemenea, CFK i-a mulţumit liderului rus pentru sprijinul acordat în lupta sa cu fondurile speculative (de hedging) nord americane. Cristina a fost de altfel însoţită la Moscova de ministrul de externe Hector Timerman şi de ministrul economiei Axel Kicillof.

Economia Argentinei se estimează că va creşte cu 1% în 2015. În acelaşi timp, inflaţia este de 30%, iar controlul valutar impus de CFK încă din 2011 limitează investiţiile, împreună cu limitele impuse liberului schimb valutar (care au condus la apariţia unei pieţe negre solide care menţine o diferenţă de 40% între cursul oficial şi cel paralel) menite să stopeze fuga de capitaluri. Toate aceste măsuri menite şi să ajute ţara să-şi plătească datoria externă fac din Argentina un mediu de afaceri nu prea primitor.

În vizită la Moscova, CFK a vizitat şi o expoziţie despre Eva Peron organizată de Muzeul Evita din Buenos Aires cu ocazia anului legăturilor culturale dintre Argentina şi Federaţia Rusă. 

Preşedinta a lăudat şi Russia Today, canalul oficial de ştiri rus care emite şi în Argentina din luna octombrie 2014 şi oferă programe în spaniolă şi conform CFK, o altă perspectivă asupra evenimentelor mondiale care permite o viziune mai completă...

Rusia şi celelalte state sud-americane

Rusia a semnat acorduri în domeniul nuclear şi cel militar şi cu alte state printre care Brazilia, Venezuela şi Bolivia. Mai ales în timpul regimului lui Hugo Chavez (1998-2013) din Venezuela, care îşi dorea ruperea de depdendenţa de SUA prin articularea unei lumi multipolare, Rusia a semnat numeroase acorduri de colaborare militarã, nuclearã şi economicã (cumpãrare de arme, energie) cu Venezuela. Începând cu 2005, Venezuela a cheltuit 4.4 miliarde $ pe arme ruseşti inclusiv avioane de luptã, elicoptere de luptã şi 100.000 de arme Kalashnikov, iar în 2010 cele 2 ţãri au avut exerciţii comune ȋn Caraibe. De altfel, în martie 2010, Putin semna cu Chavez un acord pentru a construi un reactor nuclear despre care nu s-a mai auzit mare lucru după... Venezuela a obţinut şi ȋmprumuturi de la Rusia: de exemplu în septembrie 2009, 2 miliarde $.

Schimburile comerciale între Rusia şi America latină au crescut în mod important dar rămân minore în raport cu schimburile regiunii cu China sau cu partenerul principal, SUA. Dacă acestea se situau în jurul a 3 miliarde de dolari în 2000, ele ajungeau la 24 de miliarde de dolari în 2013 conform Dianei Negroponte, specialistă a Wilson Center şi citată de Financial Times.

Crimeea şi Malvinele/Falkland

Argentina a susţinut implicarea Rusiei în conflictul din Crimeea, la rândul său Putin sprijinind proiectul argentinian în ceea ce priveşte insulele Falkland, numite în Argentina, Malvine.

Pentru liderii naţionalişti argentinieni, insulele Malvine au reprezentat dintodeauna un pretext pentru a ralia opinia publică în jurul revendicării acestui teritoriu care aparţine Marii Britanii (având însă autonomie pentru afacerile interne). Juan Domingo Peron (1946-55, 1973-4) a fost unul dintre liderii argentinieni care a vrut suveranitatea asupra insulelor Malvine. Apoi, în timpul ultimei dictaturi militare (1976-1983), militarii s-au lansat într-un război împotriva Marii Britanii, ocupând în martie 1982 insulele şi fiind învinşi, câteva luni mai târziu, în iunie 1982.

Guvernul Cristinei Fernandez de Kirchner nu recunoaşte insulele drept posesiune britanică şi reclamă suveranitatea asupra acestora. În 2013, în insule a fost organizat un referendum la care 99.8% din respondenţi au declarat că vor să rămână sub suveranitate britanică, dar Argentina nu recunoaşte rezultatele acestei consultări populare.

Alegeri în octombrie

CFK se apropie de sfârşitul celui de-al doilea mandat (2007-2011 şi 2011-2015) pentru că în octombrie vor avea loc alegeri prezidenţiale. Partidul Justiţialist (peronist) nu este situat pe primul loc în preferinţele electoratului. Candidaţii pentru alegerile din octombrie vor fi selecţionaţi în urma alegerilor primare care se organizează în luna august, dar cei trei probabili competitori sunt Daniel Scioli din partea coaliţiei conduse de CFK, Frente para la victoria, actual guvernator al provinciei Buenos Aires, Mauricio Macri din partea Propuesta Republicana, actualul primar al Buenos Aires şi Sergio Massa, din partea Frente Renovador, coaliţie peronistă, actual deputat de Buenos Aires.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.