COVID-19 şi serviciile secrete (II)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sediul şi sigla The National Center for Medical Intelligence (NCMI), componentă a Defence Intelligence Agency (DIA)
Sediul şi sigla The National Center for Medical Intelligence (NCMI), componentă a Defence Intelligence Agency (DIA)

Reluăm astăzi o chestiune care începe să preocupe din ce în ce mai mult. Ca parte a activităţii uzuale, serviciile de intelligence continuă şi în timp de pandemie monitorizarea comportamentului instituţiilor guvernamentale, serviciilor de intelligence/apărare şi factorilor de decizie adverşi sau de interes.

Analiză realizată de Cosmin Dugan*

Se obţin astfel informaţii despre magnitudinea reală a epidemiei într-un focar precum şi despre măsurile luate de autorităţi pentru a masca adevărul, scenarii de evoluţie (ex. un nou val de îmbolnăviri în China continentală) şi percepţia internă, aplicarea planurilor de răspuns guvernamental (ex. Rusia) şi contingenţă la nivelul instituţiilor de securitate şi militare, starea de sănătate a decidenţilor şi colaboratorilor apropiaţi (cazul Iranului, Chinei), strategia diplomatică în timpul crizei medicale, impactul economic al pandemiei asupra populaţiei etc. 

Un exemplu îl consituie şi activitatea NCMI (în traducere - Centrul Naţional pentru Informaţii Medicale), subdiviziune a DIA specializată în medical intelligence, care a obţinut informaţii despre epidemia din Wuhan încă din noiembrie 2019. Ulterior a estimat şi informat decidenţii în februarie anul curent că acest focar epidemic prezintă un risc pandemic major, avertisment lansat înaintea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Un avertisment similar a fost realizat în ianuarie 2020 de către departamentul de medical intelligence al serviciului militar canadian de informaţii (CFINTCOM).

Un alt exemplu în acest sens îl regasim în articolul apărut în 14 martie anul curent în cotidianul german Die Welt, unde se dezvăluie faptul că în anul 2002 serviciul german de informaţii externe BND (Bundesnachrichtendienst) a reuşit să transmită în avans decidenţilor şi experţilor medicali date confidenţiale referitoare la manifestările medicale dezvoltate de pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV, aspecte referitoare la epidemia de SARS din China şi strategia iniţială a guvernului chinez de a ascunde realitatea.

Această dezvăluire nesolicitată, în contextul unei rate foarte scăzute a mortalităţii la pacienţii germani infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, atribuită în special organizării excepţionale a tuturor instituţiilor implicate în acest efort, a confirmat voalat faptul că au fost realizate şi de acestă dată informări precoce şi detaliate pe baza căruia factorul politic a acţionat discret şi eficient. 

Pandemia COVID-19 a evidenţiat rolul pe care îl are imageria satelitară, chiar şi la nivel comercial, în identificarea unor activităţi neraportate sau negate de oficiali sau datorate diminuării radicale a activităţii umane. Astfel, în media au fost prezentate fotografii satelitare interpretate drept argumente pentru: diminuarea drastică a poluării în oraşele europene şi americane după carantinare, presupuse incinerari în masă în oraşele afectate de epidemie din China, înmormântări în masă în Iran după apariţia epidemiei, construcţia lângă Moscova a unui spital cu 500 de paturi destinat îngrijirii pacienţilor infectaţi cu coronavirus, modificări ale traficului maritim şi aerian etc. 

Stânga – imagine satelitară a spitalului în curs de construcţie la cca. 50 de km de Moscova, destinat tratării pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Dreapta – imagine de la sol a unei secţiuni din acest spital. 

Imagine satelitară a spitalului în curs de construcţie la  50 de km de Moscova

Având în vedere oportunitatea reprezentată de diminuarea abruptă a activităţii umane în special în marile aglomerări urbane de pe mapamond, European Space Agency (ESA) a lansat mai multe apeluri pentru idei care să valorifice accesul la imagistica satelitară în scopul cercetării impactului activităţii umane asupra mediului, gradului de poluare, îmbunătăţirii infrastructurii urbane, accelerării revenirii economice după pandemie, soluţii pentru agricultură etc. Alţi actori din industria geospatială au lansat programe de cercetare şi aplicaţii personalizate în contextul pandemiei. 

Activitatea din aeroportul internaţional din Frankfurt este oprită în aceste zile datorită măsurilor impuse în contextul pandemiei COVID-19. Fotografia este realizată de către satelitul Copernicus Sentinel-2 în 30.03.2020 şi procesată de către ESA. 

Activitatea din aeroportul internaţional din Frankfurt este oprită

Implementarea unor soluţii tehnologice care ar putea avea un impact decisiv în diminuarea transmisiei agentului infecţios implicat în pandemia COVID-19 a ridicat şi problema respectării dreptului la viaţă personală versus beneficiul colectiv pe care îl reprezintă sănătatea publică. 

O dezbatere este în curs în prezent şi în Israel, după ce primul ministru Benjamin Netanyahu a autorizat serviciul intern de securitate Shin Bet să îi monitorizeze de la distanţă, fără un mandat judecătoresc obţinut în prealabil, pe pacienţii (cetăţenii) depistaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul geolocaţiei telefoanelor mobile pe perioada stării de urgenţă. Cu toate că au fost depistate cca. 500 de noi cazuri de infecţie, utilizarea intempestivă a acestor instrumente informatice, destinate în mod uzual urmăririi suspecţilor de terorism sau altor infracţiuni la adresa securităţii naţionale, a declanşat o furtunoasă confruntare pe tema drepturilor cetăţeneşti. 

Tot în scopul implementării unei strategii agresive de control a epidemiei COVID-19 pe teritoriul naţional, ziarele israeliene au anunţat că serviciul extern de informaţii Mossad a obţinut prin mijloace specifice cca. 500.000 de kituri rapide de identificare a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, precum şi echipament medical de protecţie şi 27 de ventilatoare (în colaborare cu alte agenţii). Deşi ulterior s-a dovedit că nu toate testele corespund exigenţelor sistemului de sănătate, iniţiativa a fost salutată şi apreciată la cel mai înalt nivel al statului evreu.

Alte agenţii sunt implicate în asigurarea securitătii cibernetice a sistemului sanitar, analiza complexă ale datelor medicale, accesul la cercetări medicale avansate dedicate obţinerii de tratamente şi vaccinuri, conversia unor aparate de ventilaţie comerciale. Într-o manieră mai puţin caracteristică, contribuţia serviciilor secrete israeliene la efortul anti-COVID-19 a beneficiat de ample relatări în presă, în cadrul unei campanii de imagine globale abil orchestrate. 

Militar israelian implicat în conversia unui dispozitiv comercial destinat tratării sindromului de apnee în somn (tip BiPAP) în ventilator pentru pneumonia COVID-19.

Militar israelian implicat în conversia unui dispozitiv comercial destinat tratării sindromului de apnee în somn în ventilator

Tot în contextul pandemiei actuale, experţii în securitate cibernetică au observat că organizaţii de intelligence din mai multe ţări utilizează interesul generalizat pentru informaţii referitoare la detalii medicale, ştiri despre SARS-CoV-2 etc. pentru a exploata vulnerabilităţi ale sistemelor informatice ale adversarilor.

Nu în ultimul rând, cursa globală accelerată pentru descoperirea unor soluţii terapeutice specifice utile în actuala criză de sănătate publică, a multiplicat eforturile unor entităţi (inclusiv statale) cu capacităţi cibernetice sofisticate de a obţine în mod clandestin date referitoare la cercetările medicale de vârf sau de a efectua atacuri de tip ransomware asupra centrelor medicale de cercetare şi marilor spitale. 

Situaţiile dramatice din unele ţări UE şi NATO puternic afectate de pandemia COVID-19 (ex. Italia) au fost abil speculate în cadrul unor campanii de etalare a capacităţilor „soft-power” (Coronavirus diplomacy) de către China şi Rusia, invocându-se motivul ajutorului umanitar şi „prieteniei”. Astfel, ajutorul sanitar acordat de China s-a dovedit în mai multe situaţii ca fiind sub standardele de siguranţă ale UE iar sfaturile de carantinare totală promovate de echipele de medici chinezi au drept consecinţă o prăbuşire economică accelerată a companiilor italiene (inclusiv a filialelor din Asia şi mai ales din China). 

Unul din camioanele ruseşti trimise în Italia ca parte a operaţiunii „From Russia with love”.

Imagine indisponibilă

„Desantul” rusesc („From Russia with Love”) în Italia, intens mediatizat şi exploatat imagologic în Rusia, s-a dovedit a consta în donaţii de materiale sanitare care în proporţie de peste 80% au fost considerate a fi „inutile”. Totuşi, acest aspect nu i-a împiedicat pe cei circa 100 de militari ruşi, printre care şi experţi CBRNE şi probabil şi membri ai serviciilor militare de intelligence, să obţină informaţii vitale de la autorităţile medicale italiene, să testeze echipamentul de protecţie, să identifice noi vulnerabilităţi care să fie exploatate în cadrul campaniilor de dezinformare etc.

Schimbările radicale produse la nivelul societăţii de pandemia COVID-19 pot fi speculate de organizaţii teroriste sau extremiste. În SUA, the Department of Homeland Security (DHS) a avertizat în luna martie asupra riscului crescut de exploatare a stării de tensiune psihologică a populaţiei prin promovarea dezinformărilor, incitărilor, ideologiilor extremiste de către organizaţii domestice şi externe. De exemplu, membrii unei organizaţii extremiste neo-naziste din Statele Unite au discutat pe o platformă de comunicare electronică despre posibilitatea utilizării coronavirusului împotriva membrilor forţelor de ordine, minorităţilor etnice, evreilor şi persoanelor „non-albe” în general. 

În aceeaşi categorie de preocupări menţionăm şi modalităţile prin care organizaţii islamiste înţeleg să profite de modificările produse de pandemie în ţările occidentale. Dincolo de campaniile de imagine şi revigorarea ideologică, răspândirea online de teorii ale conspiraţiei, apelul la atacuri teroriste, există o posibilitate reală ca aceste organizaţii să faciliteze îmbolnăvirea în rândul unor comunităţi, să obţină beneficii din acapararea şi distribuirea selectivă a unor materiale medicale sau să utilizeze tulpini ale noului coronavirus în atacuri biologice dificil de identificat pe fondul focarelor epidemiologice.

Carantina generalizată a facilitat activităţile online, un factor care contribuie la intensificarea atacurilor cibernetice şi a receptivităţii la campaniile de dezinformare online.

Carantina generalizată a facilitat activităţile online

„Furtunile” nesistematizate şi mai ales cele organizate în campanii de ştiri false (fake-news), ştiinţă falsă (fake-science), dezinformări, incitari, extremism etc. în mediul online, declanşate simultan cu extinderea pandemiei COVID-19, au determinat unele servicii naţionale de intelligence (de exemplu The Communications Security Establishment din Canada) să intervină activ şi să închidă mai multe saituri cu conţinut inadecvat.

Şi la nivelul Uniunii Europene există o preocupare accentuată determinată de „campania de dezinformare semnificativă” declanşată de organizaţii media ruseşti (de stat şi pro-Kremlin) cu scopul de a accentua impactul psihologic al pandemiei COVID-19 la nivelul cetăţenilor comunitari, de a genera panică şi neîncredere. Campania utilizează în special ştiri false, contradictorii şi tendenţioase în limbile engleză, spaniolă, italiană, germană şi franceză.

În luna martie a acestui an, serviciul de securitate ucrainian SBU afirma că a identificat şi trimis în justiţie un număr de 79 de persoane de orientare pro-rusă implicate în campanii de dezinformare, distribuire de ştiri false şi zvonuri în contextul pandemiei cu noul coronavirus. În acelaşi context au fost închise mai multe saituri care reprezentau un suport pentru campaniile de dezinformare online. 

Un alt avertisment în acest sens, a fost lansat cu câteva zile un urmă şi de către agenţia suedeză de informaţii interne şi contraterorism SAPO, care anunţa o intensificare a activităţilor vizând slăbirea statului din partea unor puteri străine pe fondul pandemiei cu coronavirus, în special prin încercarea de a influenţa sentimentele publicului şi a polariza societatea pornind de la subiecte legate de drepturile şi libertăţile omului, imigraţie, cultură democratică etc. 

Dl. Klas Friberg, şeful SAPO, în cadrul unui interviu despre fizionomia ameninţărilor la adresa statului suedez în timpul pandemiei COVID-19.

Klas Friberg

Acest mesaj este reluat în cheie proprie şi de către serviciul finlandez de securitate şi intelligence (SUPO), care atrage atenţia, în contextul pandemic, asupra riscului de intensificare a activităţii organizaţiilor extremiste, a campaniilor organizate de dezinformare dar şi intensificării atacurilor cibernetice şi operaţiilor de influenţă la scară largă care au drept obiectiv compromiterea imaginii şi activităţii autorităţilor finlandeze.

Pe măsură ce pandemia COVID-19 se extinde şi realizează tot mai multe victime şi pierderi economice, solicitările guvernelor de a analiza comportamentul autorităţilor în focarele iniţiale sunt întâmpinate cu lipsă de transparenţă şi campanii de dezinformare tot mai sofisticate. Asemeni virusurilor biologice, „virusul dezinformării” nu este o creaţie modernă, crizele medicale fiind uneori utilizate cu succes în conflictele imagologice şi propagandistice din trecut (ex. operaţiunile Infektion, Denver sau „măsurile active” promovate de URSS din anii ’80 prin care acuzau SUA de încălcarea Convenţiei privind interzicerea armelor biologice – BWC).

Deşi nu este prima pandemie documentată care afectează Globul, COVID-19 este prima pandemie „digitală” – niciodată lumea nu a fost atât de conectată, astfel că este de aşteptat să existe şi provocări fără precedent, inclusiv pentru comunitatea de intelligence/apărare. Pentru serviciile de informaţii, poate reprezenta o dublă provocare – ameninţările pot disemina fulgerător în acesta reţea hiperdensă de conexiuni caracteristică lumii actuale aflate în criză (ex. epidemiile, operaţiile de dezinformare strategică, atacurile cibernetice), însă la fel de rapid se pot propaga şi soluţiile.

*Cosmin Dugan, medic primar şi absolvent al Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, expert LARICS pe probleme de securitate medicală.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite